De obicei, marii artiști își vînd lucrările sau le lasă moștenire urmașilor. Rar, unii le donează unor muzee, fie pentru niște sume modice, fie pentru a-și vedea numele înscris undeva, într-o sală de expoziție. Valoarea artiștilor plastici iese în evidență, cel mai adesea, după moartea lor, însă, nu de puține ori, premiile primite la diverse manifestări mai ridică nițel cota acestora. Unul din artiștii români, consacrați în țară și peste hotare este graficiana Hortensia Masichievici-Mișu, cea care a donat în urma unei expoziții deschise la Galeriila „Alfa” din Bacău, Muzeului de Artă și Etnografie, 69 de lucrări de grafică. „Avem de-a face cu un fel de Goya trecut în registrul feminității”, a afirmat Andrei Pleșu, despre ilustra graficiană ale cărei realizări se află în orașul nostru.
Muzeul de Artă și Etnografie din Bacău este posesorul a numeroase colecții de pictură și grafică donate de mari artiști români sau urmașii acestora. Fondul de patrimoniu al instituției de cultură băcăuane s-a îmbogățit îndeosebi după 1990, cînd, datorită atenției acordate lucrărilor păstrate și grijii pentru conservare, mulți artiști și-au lăsat operele aici, fără a avea nici o pretenție financiară. Pur și simplu de dragul culturii. Între cei care au oferit, fără a cere nimic în schimb, lucrări de valoare, se numără și reputata graficiană Hortensia Masichievici-Mișu, care a donat muzeului din urbea lnoastră 69 lucrări de grafică.
Descendentă dintr-o familie de bucovineni, tatăl artistei fiind unul dintre intelectualii Cernăuților, Hortensia s-a născută în anul 1917 la Chitila, o margine a Bucureștilor, unde părinții se refugiaseră din cauza războiului. Și-a luat licența în Drept la Cernăuți și a absolvit a Academiei de Arte Frumoase din București, în 1948, ca elevă a marelui pictor Camil Ressu. „A debutat în anul 1943 prin participarea la Salonul Oficial de Desen din București, după care a avut zeci de expoziții în țară și peste hotare. Trebuie precizat că primii pași în artă i-a făcut cu pictură bisericească, iar prima medalie a obținut-o în 1968”, ne-a spus muzeograf Eugenia Popa. De-a lungul carierei artistice, Hortensia Masichievici s-a bucurat de aprecieri ale criticilor de seamă. „Imaginile ample create de ea sunt răspunsuri ale conștiinței și demnității umane, mesaje ale unei fundamentale încrederi în viață”, a afirmat Dan Grigorescu, în timp de Andrei Pleșu a declarat că „prin imaginația liberă de orice prejudecăți constrîngătoare, prin remarcabilele probe de curaj plastic, energie vizuală, de tinerețe, Hortensia Masichievici se aseamănă cu un fel de Goya trecut în registrul feminității”.
Marea artistă a participat la numeroase expoziții organizate pe diverse continente (Germania, Australia, Moscova, Japonia, Italia, Elveția etc), fiind distinsă cu multe premii dintre care amintim: Medalia de Aur din partea Academiei Internaționale „Tommaso Campanella” din Roma în 1972, premiul U.A.P, grafică, la București în 1992, Premiul „Ioan Andreescu” din partea Academiei Române în 1994.
Așadar, o artistă care și-a dăruit o parte din sine băcăuanilor, așteaptă să fie vizitată, criticată și apreciată, nu doar de oamenii mari ai culturii române, ci și de băcăuanii înclinați spre dimensiunea frumoasă a vieții. Comori ale artei și ale culturii românești ce stau și așteaptă publicul în incinta Muzeului de Artă din Bacău. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns