Comuna Glăvănești are, din această ultimă decadă a lunii iunie, o „carte de vizită” specială: o monografie, o carte pe care unul dintre fiii ei și-a dorit-o cu ardoare și care – așa cum spune autorul Prefaței, istoricul Vilică Munteanu, directorul Filialei Bacău a Arhivelor Naționale -, „a pitrocit” ideea multă vreme. Acesta este unul dintre cei doi autori au monografiei, inginerul Constantin Popa, doctor în montanologie, om de afaceri, publicist și promotor asiduu al turismului românesc.
Companionul său în această lucrare este etnograful și istoricul dr. Dorinel Ichim, cunoscut cititorilor noștri pentru cărțile de excepție dedicate în special spațiului etnografic băcăuan, dar și pentru seria de monografii ale unor localități băcăuane, om al locului, dealtfel, originar din Căbești. Produsul strădaniei autorilor se intitulează simplu „Comuna Glăvănești, județul Bacău. Monografie etno-istorică” și a văzut lumina tiparului sub teascurile tipografiei Magic Print, din Onești. O tipăritură elegantă, pe hârtie de cea mai bună calitate, care face din această carte un dar cu atât mai prețios oferit glăvăneștenilor, dar și tuturor celor însetați de cunoaștere. O lucrare care a primit și binecuvântarea dr. Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, semnatarul „Cuvântului înainte” și care, la rândul său, a remarcat valențele etnografice și istorice ale cercetării întreprinse.
„Monografia – scriu autorii, în Introducere – vine în întâmpinarea unei mari sărbători pentru două sate, Glăvăneștii și Frumușelul. Anul acesta se împlinesc 585 de ani de la prima atestare documentară a acestor două localități. La 24 iulie1428, într-un document de la Alexandru cel Bun, voievodul Moldovei, se consemna dania celor trei sate făcută lui Sinata și fraților săi, Toader și Berea: unul pe Zeletin, unde avea el casă, altul pe Frumușel, unde a fost Dragoș, și celălalt pe Tutova, unde era cneaz Ciorsac.” De la acest motiv istoric, lucrarea a fost croită în câteva planuri esențiale, dedicate fie cunoașterii originilor locuitorilor zonei, a ocupațiilor pe care le-au avut, a mediuluii în care au trăit. De aici, informațiile sunt etalate separat pentru fiecare localitate în parte, „deosebite esențial între ele”, cum remarca Vilică Munteanu, dar pasaje distincte sunt dedicate școlii, bisericii, eroilor comunității glăvăneștene, căzuți pe câmpurile de luptă etc. Istoricul de la conducerea filialei Arhivelor Naționale nu putea trece cu vederea bogatul material adunat în anexele monografiei, documente cercetate cu migală în arhive, lucrări administrative ale vremurilor, lista cu locuitorii comunei și glosarul de termeni care explică arhaismele și regionalismele folosite de oamenii locului.
Astfel, reperele geografice, istorice, etnografice și culturale fac din monografie o lucrare de căpătâi pentru cercetători și o lectură agreabilă și interesantă pentru oricare cititor. (Petru DONE)
Lasă un răspuns