Zeci de milioane aruncate aiurea pe referendumurile din județ
• reprezentanții a 14 sate au depus cereri pentru a se desprinde de comune • în unele cazuri, banii au fost cheltuiți aiurea, fiindcă lumea nu s-a prezentat la vot • șefii a cinci comune din județ doresc ca localitățile pe care le păstoresc să devină orașe
Județul nostru pare să fi fost cuprins de febra referendumurilor. A fost suficient ca locuitorii dintr-un sat să ceară desprinderea de actuala comună, ca exemplu lor să fie urmat și de alții. Pînă acum, nu mai puțin de 14 comune au cerut să organizeze referendumuri. Doar cetățenii a două dintre acestea au votat pentru transformarea satelor în comune noi. În rest, obiectivul n-a fost atins, iar banii puși în joc s-au dus pe apa sîmbetei. Situația nu e deloc plăcută, mai ales că majoritatea comunelor se află într-o situație financiară jalnică.
Două comune în fașă: Dumbrava și Gioseni
Ultimele două cereri pentru înființarea unor comune noi au venit de la Tamași și Gura Văii. Locuitorii din satul Dumbrava vor să se desprindă de comuna Gura Văii, iar sătenii din Gioseni vor să locuiască separat de cei din Tamași. Acestea sînt ultimele două cazuri, însă pînă acum au fost înregistrate nu mai puțin de 14 cereri similare de la comunele din județ. Au vrut să se desprindă de comuna Motoșeni locuitorii din satul Fîntînele, cei din satul Bucium, comuna Ștefan cel Mare, cei din Odobești – Secuieni, din satul Viforeni, care aparține de comuna Ungureni, cei de la Bucșești – comuna Poduri, s-a cerut reînființarea comunei Sarata – Nicolae Bălcescu. Aceeași doleanță au avut și locuitorii din satul Brătila, din comuna Helegiu, țăranii din Frumușelu au vrut să se rupă de comuna Glăvănești, cei din Valea lui Ion, de Blăgești, Tescaniul ar urma să se separe de Berești Tazlău, iar o parte dintre oamenii din Berești Bistrița nu mai vor să aparțină de comuna Itești. În plus, s-a cerut și desprinderea satului Goioasa de la comuna Agăș.
Bani cheltuiți degeaba
Indiferent de la cine a venit propunerea pentru înființarea unor noi comune, s-a dovedit că cetățenii din localitățile amintite nu sînt foarte interesați de acest aspect. Cea mai bună dovadă este că, pînă acum, doar în cîteva localități s-a decis în urma votului desprinderea de actualele comune. Este cazul satului Prăjești, care se va desprinde de comuna Traian, și cel al satului Odobești, care va deveni comună separată de Secuieni, de care aparține în prezent. Și Sarata va deveni comună, după desprinderea din Nicolae Bălcescu. Aici s-au organizat referendumuri în vara trecută, iar oamenii au fost de acord cu propunerea de separare. În rest, lucrurile au rămas în aer. În cele mai multe comune nu s-au organizat deocamdată referendumuri, iar în cele în care s-a mers la vot, nu s-a ajuns ca jumătate plus unu dintre alegători să spună „Da” propunerii.
Cea mai gravă problemă este că s-au cheltuit aiurea bani de la bugetele locale. Cel mai elocvent exemplu este în comuna Berești Bistrița. Primărița Maria Juncu a spus că ar fi putut face multe cu cele aproape 25 de milioane de lei date pentru organizarea referendumului. „Noi am organizat referendumul, însă lumea n-a venit la vot. Pur și simplu n-au fost interesați de problema respectivă, și-așa am ajuns să arunc vreo 20 și ceva de milioane aiurea pe secții de votare, urne, ștampile și buletine de vot. Eu am atîtea cheltuieli de făcut, încît nu-mi permit să arunc pe apa sîmbetei bugetul”, ne-a explicat Maria Juncu.
Situația este similară și în celelalte comune. Primăriile nu au bani suficienți nici pentru salariile angajaților lor, nici să asigure lemne de foc pentru școli și cu atît mai puțin să achite indemnizațiile însoțitorilor handicapaților și venitul minim garantat. În schimb, se depun cereri pentru organizarea referendumurilor.
Și mai interesant este că unele comune vor să devină orașe. Este cazul comunelor Podu Turcului, Sascut și Răcăciuni. Intenții similare există și la Răchitoasa și Dofteana. Gheorghe Hură, secretarul general al Prefecturii, ne-a explicat că Răchitoasa nici măcar nu îndeplinește condițiile impuse de lege pentru a deveni oraș. Nu de aceeași părere este Ionel Zorilă, primarul din Răchitoasa, care spune că, pe vremuri, zona Zeletinului a fost raion și s-ar cuveni ca localitatea să fie ridicată la rang de oraș. „Păi să vedem dacă banii ăștia ne permit, fiindcă oricum sînt puțini. Da, ideea a fost a primăriei”, ne-a spus primarul Zorilă, care nu era foarte convins asupra datei organizării referendumului.
Referendum rămas în aer
O situație mai mult decît încîlcită am întîlnit în comuna Blăgești, de care ar urma să se desprindă satul Valea lui Ion. Data referendumului pentru înființarea noii comune a fost stabilită pe 9 octombrie, odată cu cea pentru referendumul pentru noua Constituție. „Am greșit. S-a greșit și în hotărîrea Consiliului local cu niște paragrafe. Prefectura ne-a întors din drum pentru aceste aspecte. Cînd am vrut să repunem problema în ședința Consiliului local, vreo doi consilieri n-au fost de acord și nici măcar nu s-a mai discutat problema. Acum Prefectura a deschis proces în Contencios administrativ și așteptăm să vedem rezultatul. Eu, oricum, o să convoc o ședință extraordinară într-o zi sau două, să vedem ce se mai poate face”, ne-a explicat primarul Ion Bâgu.
O comună nouă nu se face bătînd din palme
Chiar dacă sînt sau nu de acord cu propunerile venite din comune, reprezentanții Prefecturii nu se pot opune acestor inițiative.
„Noi trebuie să acceptăm orice cerere de acest gen. Decizia de organizare sau nu a referendumului o poate lua doar Consiliul local. Consiliul Județean primește documentația necesară și verifică dacă au fost îndeplinite condițiile legale, iar dacă jumătate plus unu dintre alegători au fost de acord cu înființarea unei noi comune, prefectul emite un ordin, pe care-l trimite la Ministerul Administrației Publice. Apoi Guvernul întocmește un proiect de lege, care trebuie aprobat de Parlament”, ne-a explicat Gheorghe Hură. Legea spune clar că trebuie să într-o comună nouă ar trebui să existe minim 1.500 de locuitori, , să existe potențial economic care să aducă un echilibru bugetului comunității, să existe legături pe drumuri și cale ferată între localitatea reședință de comună și celelalte, să existe spații pentru primărie, dispensar, școală și poliție. După ce a emis o hotărîre pentru organizarea referendumului, Consiliul local trimite actul la Consiliul Județean, care își dă sau nu avizul. (Eduard ADAM)
Lasă un răspuns