Pentru o anumită categorie de oameni, vilele au ajuns la modă. Construcții înalte, din beton sau cărămidă, a căror prezență crează sufletului o stare de răceală și indiferență. Simțul estetic și expresivitatea arhitecturală au picat în desuetudine, iar clădirile nu mai vorbesc nimic de personalitatea locatarului. Sau, probabil, goliciunea lor de sensuri arhitectonice exprimă mai bine, pentru cei care au ochi, cine este locatarul. În aceste condiții, cum mai poate fi privit un conac? Acele case boierești, din alte vremuri, înălțate cu bun gust, de care vorbesc clasicii literaturii române.
Conacele boierești au devenit pentru vremurile de astăzi un subiect frumos de discuție pentru puținii curioși de istoria imediată a României. În rest, datele și informațiile despre acestea sînt rare. Oricum ar fi, soarta lor a fost una asemănătoare lăcașurilor de rugăciune. Au fost jefuite după naționalizările ce au urmat anului 1948, au fost transformate în CAP-uri, în grajduri, lăsate în paragină sau, pur și simplu demolate. Așa a fost cazul conacului Costinescu din Răcătău sau conacul din Șerbești. Spre deosebire de biserici, de care oricît ar fi dorit, comuniștii nu s-au putut descotorosi, conacele au fost părăsite, boierii suferind ani grei de temniță, în cazul cînd nu au apucat să fugă din țară. Un trecut pe care regimurile politice de după 1990 nu s-au înghesuit să-l lumineze, deși nimic n-ar mai putea reda măcar farmecul arhitectonic al clădirilor de altădată. Din nefericire, datele despre tumultoasele lor povești, s-au pierdut definitiv. (Constantin GHERASIM)
Foto C.Dofteana01: Castelul Dofteana de la sfîrșitul secolului al XIX – lea. A fost castelul de vînătoare a lui Ghica, unul dintre cele mai frumoase castele de vînătoare.
Foto C.Alecsandri: Casa „Alecsandri” din Bacău, datează de la începutul secolului al XIX, și se află în stare avansată de degradare
Foto C.Buhuși: Conacul Buhuși, ridicat la începutul sec. al XIX-lea (1800), ctitoria lui Theodor Buhuși.
Foto C.Rosetti-Caiuti: Conacul Rosetti din Căiuți, datează din anul 1846. A fost locul de întrunire a unioniștilor moldoveni în perioada premergătoare Unirii de la 1859. Se află în restaurare cu fonduri de la Ministerul Culturii.
Foto C.Zarifopol_Filipesti: Conacul Zarifopol a fost ridicat în anul 1850, de Ștefan Catargiu. Actualmente se află în stare bună, în incinta lui funcționînd o școală.
Foto P.Ghica_Comanesti: Palatul Ghika din Comănești, datează de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Se află în stare bună, aici funcționînd un muzeu.
Foto P.Stirbei_Darmanesti: Palatul Știrbei de la Dărmănești, datează de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. S-au început lucrări de restaurare, însă fiind revendicat, aceastea au fost oprite.
Foto C.Cojocariu Girleni: Conacul de la Gîrleni, găzuiește actualmente o circumscripție sanitară.
Foto Ata Constantinescu: Conacul Ata Constantinescu de la Gîșteni, datează de la începutul secolului al XX-lea (1906)
Foto C.Cantacuzino_Pascanu_Hemeiuși: Conacul Cantacuzino-Pașcanu din Hemeiuși, datează din 1864, iar parcul dendrologic din 1880
Foto C.Rosetti-Braescu_magura: Conacul Rosetti-Brăescu de la Măgura a fost ridicat în 1904.
Foto C.Lecca_Letea Veche: Conacul Lecca datează din 1895
Foto C.Furnuraki_Racaciuni: Conacul Leon Furnuraki din Răcăciuni datează din anul 1906, și are o poziție aparte, fiind alipit unui bloc de locuințe.
Foto C.Costinescu_Horgești: Conacul Costinescu din Răcătăul de Jos (Horgești), datează de la începutul secolul XX. A fost dezafectat , nu aparține nimănui, fiind devastat aproape în întregime.
Foto C.Elias_Sascut: Conacul Elias din Sascut sat
Foto C.Donici-Carp_Stefan cel Mare: Conacul Donici – Carp din Ștefan cel Mare, pe care proprietarul vrea să-l vîndă.
Foto C.Tescani: Conacul Rosetti-Tescanu de la Tescani
Foto C.Secara_Sanduleni: Conacul Versești-Sănduleni dezafectat.
Fotografiile au fost puse la dispoziție de Direcție Județean pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național.
Lasă un răspuns