Conducerea Băncii Transilvania Cluj, acuzată de funcționarii băcăuani

Fostul șef al Serviciului de credite al sucursalei Banca Transilvania, Ciprian Stanciu, și-a continuat ieri declarația în fața judecătorilor de la Tribunalul Bacău, începută la termenul de săptămîna trecută al dosarului „Banca Transilvania”. Stanciu a confirmat declarațiile liderului grupului „alcool”, Benoni Beca, prin care acesta acuza de falimentarea intenționată a societății sale de către conducerea băncii centrale de la Cluj. Stanciu a nunațat puțin declarația, ca unul care a făcut parte din sistem și a cunoscut mai multe amănunte. Potrivit fostului șef al serviciului de creditare, decăderea sucursalei băcăuane s-ar datora Ceciliei Iliescu, vicepreședinta Băncii Transilvania de la Cluj, care a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a-i lua locul lui Iosif Pop în fruntea băncii. „Anul 2002 a fost unul de alegeri la centrala băncii, iar doamna Iliescu vroia să-i ia locul lui Iosif Pop. Controlul care s-a efectuat de către centrală pentru activitatea desfășurată de sucursala Bacău în anul 2001 a fost direcționat pe îngroșarea anumitor deficiențe, care au mai fost semnalate, de altfel, și în anii anteriori, dar nu se luaseră nici un fel de măsuri. La data controlului, raportat la volumul plasamentului, restanțele nu erau semnificative, iar în condițiile derulării creditului, puteau fi recuperate. Nici o bancă nu procedează cu clienții săi așa cum s-a procedat cu Amapolla. Adică a fost creditată pînă în luna decembrie, iar în luna ianuarie i-au fost blocate toate creditele și a fost somată să achite toate împrumuturile pe loc, chiar dacă unele rate nici nu ajunseseră la scadență. Doamna Iliescu i-a speculat punctele slabe ale lui Iosif Pop. Era în avantajul ei dacă sucursala băcăuană, care fusese declarată fruntașă pe țară în anul 2001, avea dificultăți în recuperarea creditelor pe vremea cînd era Iosif Pop în fruntea băncii. Așa că trecerea societății Amapolla la restanțieri ar fi produs necazuri și sucursalei și ar fi ajutat-o pe doamna Iliescu să-i ia locul lui Pop”, a spus Ciprian Stanciu.

El a mai relatat că s-a profitat și de situația societăților din grupul „lemn”, care aveau lipsă acută de lichidități din cauza investițiilor mari făcute în exportul de cherestea pe care firma lui Dorinel Popa îl făcea în Egipt. În momentul cînd funcționarii băcăuani au observat că Dorinel Popa nu-și mai recuperează banii de pe cheresteaua trimisă în Egipt, fosta directoare, Carmen Negoiță, a cerut aprobarea conducerii centrale de la Cluj pentru a monitoriza vînzarea în Egipt, cheresteaua fiind depusă garanție la creditele luate pe firmele din gurpul „lemn”. „Cererea ei a fost respinsă, iar noi nu am mai putut urmări ce se întîmplă cu marfa. Au fost încercări de a reabilita societățile din grupul lemn, dar toate au fost respinse de centrala de la Cluj”, a mai spus Stanciu.

Odată cu audierile foștilor funcționari de la sucursala băcăuană a Băncii Transilvania, se conturerază tot mai clar către cine se îndreaptă șirul acuzațiilor. De altfel, nedumeriri au existat chiar din momentul în care s-au făcut primele arestări, mai toată lumea întrebîndu-se cum s-a putut ajunge în situația de a se emite mandate de arestare atîta vreme cît s-au efectuat fel de fel de controale și nu s-au înregistrat mari abateri de la normele bancare generale și interne de creditare. Practic, orice sucursală a unei bănci are parte în fiecare an de un control din partea centralei, de unul din partea BNR și de unul din partea unei firme de audit din afara țării. Cum se face deci, că, pînă în momentul arestărilor, toate au fost bune și frumoase, funcționarii băcăuani au fost declarați fruntași pe țară pentru activitatea depusă în anul 2001, pentru ca, doar cîteva săptămîni mai tîrziu, fostul președinte Iosif Pop să facă plîngere penală împotriva acelorași salariați, pe care i-a medaliat în cadru festiv? Surse din interiorul băncii spun că Iosif Pop a fost silit să facă reclamație la poliție pentru cercetarea actvității de fraudare de către funcționarii băcăuani, pentru că altfel risca să fie acuzat public de vicepreședinta Cecilia Iliescu de complicitate cu aceștia la fraudare. Iosif Pop i-a dat afară la începutul anului 2002 pe toți funcționarii de la serviciul de credite și din conducerea băncii băcăuane, în scopul departajării de activitatea lor. Strategia Ceciliei Iliescu se pare că a funcționat pînă la momentul alegerii noului președinte al centralei. La doar cîteva luni de la debarasarea de fosta echipă de la sucursala băcăuană a Băncii Transilvania, la Adunarea Generală a Acționarilor (AGA), Iosif Pop a fost demis la rîndul lui din funcție și a fost nevoit să se mulțumească cu fotoliul de simplu membru în Consiliul de Administrație al băncii. Cîteva luni mai tîrziu, el s-a retras și din această funcție.

Din declarațiile foștilor angajați, se pare că toată nebunia a avut drept cauză lupta acerbă pentru putere dintre Iliescu și Pop, luptă în care cei doi nu s-au dat în lături de la nici un tertip. Culmea este că Cecilia Iliescu nu a ajuns în fruntea Băncii Transilvania, ea fiind nevoită să se mulțumească tot cu poziția pe care o deținea și în momentul declașării războiului, cea de vicepreședinte. (Mirela ROMANEȚ)