Un moment nemaiîntâlnit a avut loc la începutul ședinței de ieri a Consiliului Local Bacău, când mai mulți consilieri și-au manifestat dorința de a nu participa la vot și discuții, de frica unui eventual conflict de interese, inclusiv pentru proiecte de pe ordinea de zi fără vreo implicație financiară.
Ilie Bîrzu, veteran al forului deliberativ municipal, ajutându-se de o hărtiuță pe care și-a notat proiectele „problemă”, a fost cel care a deschis avalanșa abținerilor în ședința ordinară a lunii noiembrie.
Prea multe funcții și roluri
Consilierul liberal a anunțat că nu votează și nu poate lua cuvântul la nu mai puțin de patru puncte de pe ordinea de zi. Dacă primul viza Crucea Roșie Bacău, unde este vicepreședinte, cel de-al doilea făcea referire la cotizația Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană (ADIZM), al cărei director adjunct este. Celelalte două documentații la care a ținut morțiș să stea pe margine nu aveau nicio miză patrimonială vizibilă, fiind vorba de asocieri încheiate pentru punerea la dispoziție a Teatrului de Vară către două instituții de învățământ pentru desfășurarea unor evenimente școlare.
Motivul invocat a fost calitatea de membru în consiliile de administrație ale acestor școli, funcții pe care le deține tocmai din postura de consilier local, nefiind vorba astfel de un conflict de interese în sensul legii. Aș vrea să discutăm și cu colegii, să putem face o solicitare către ANI, care să ne dea un răspuns clar dacă putem participa la vot când școlile au punct pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local, a completat Ilie Bîrzu.
Unii nu vor să spună de ce stau pe margine
Au urmat Dan Bitire pentru proiectele ce privesc SMUP (Serviciul Municipal de Utilități Publice), unde este angajată o rudă de-a sa; Ana-Maria Egarmin la toate proiectele privind consiliile de administrație ale școlilor, însă fără să precizeze motivul; Alexandru Melinte la proiectul privind acordarea unei săli către Colegiul Ferdinand, și el fără să precizeze de ce.
Nici Ignat-Nicu Codrin nu voia inițial să voteze asocierile cu școlile, însă s-a răzgândit și și-a „asumat” participarea după ce Adrian Mocanu, președintele de ședință, le-a transmis tuturor că în mandatul anterior nu a fost pusă această problemă privind instituțiile de învățământ și că va vota fără probleme proiectele respective, neexistând niciun folos material direct pentru consilierii locali.
Sergiu Sechelariu a invocat neparticiparea la vot și la discuții pentru proiectul prin care a fost aprobată reluarea negocierilor cu SC Transport Public SA pentru că „toată lumea știe gradul de rudenie”, chiar dacă a completat că este de acord cu hotărârile primăriei, exprimându-se astfel fără să își dea seama în favoarea inițiativei.
A încercat să îi ajute Felicia Ciobanu, aceasta susținând că în condițiile acestor neparticipări la vot ar fi imposibilă aprobarea bugetului local pe anul 2025, proiect care va cuprinde inclusiv bugetele școlilor. De fapt, consiliera USR a omis faptul că bugetul local este prin definiție un act normativ, nesusceptibil unor conflicte de interese care pot apărea în cazul unor acte administrative individuale, cum sunt cele care vizează asocierile cu instituțiile subordonate.
Sperietoarea ANI
Conform Codului administrativ, consilierii locali au obligația de a se abține de la emiterea adoptarea actelor administrative care ar putea produce un folos material pentru sine ori pentru rudele sale, societățile sau asociațiile din care face parte. Abia în cazul în care ar exista un interes personal cert consilierii locali și județeni sunt obligați să anunțe la începutul ședinței că nu participă la deliberarea respectivului punct, precizând foarte clar motivul.
De-a lungul ultimelor mandate, mai mulți consilieri locali au intrat în vizorul Agenției Naționale de Integritate pentru situații de incompatibilitate și de conflict de interese apărute în timpul mandatului. „Campionul” local al incidentelor de integritate este Constantin Scripăț, fost viceprimar, cu trei constatări ANI și o demitere în palmares.
Lasă un răspuns