Consiliile locale se împotrivesc vînzării cabinetelor medicale

Punerea în practică a legii privind vînzarea cabinetelor unde își desfășoară activitatea medicii de familie a primit undă verde, actul normativ, modificat, intrînd în vigoare deja în 29 iunie, după un an de la suspendarea sa. Conform legii, consiliile locale care au în proprietate cabinetele sînt obligate ca, în termen de 45 de zile de la data amintită, să aprobe prin hotărîre lista acestor spații și să o afișeze la sediul lor. Dacă medicii de familie s-au grăbit să depună cerere pentru cumpărarea cabinetului, în schimb, cele mai multe primării nu dau nici un semn că ar avea intenția să dea curs solicitării lor. Deși a trecut peste o lună de la intrarea în vigoare a legii, majoritatea primăriilor din mediul rural nici măcar nu a luat în discuție emiterea hotărîrii. Mai mult, nu au de gînd să o facă ori, chiar dacă o vor aborda, nu le vor da nici o șansă medicilor să devină proprietarii cabinetelor.

„Nu vor consilierii locali”

La Gîrleni, administrația locală nici nu vrea să audă de vînzarea cabinetelor către medicii de familie. „Medicii au depus cerere și în următoarea ședință a consiliului local se va analiza. Dar știu sigur că toți consilierii sînt împotriva vînzării și așa vor vota. Este și normal. Nici eu nu sînt de acord. Le dăm spațiile și, peste un an, doi, ne trezim că fac acolo o crîșmă. Pot să-și construiască ei spațiile, care să fie ale lor. Și așa nu se omoară să întrețină curățenia la cele în care funcționează acum cabinetele. Trebuie să merg eu cu oamenii, beneficiari ai ajutorului social, și să le strîngem hîrtiile din față și de prin incinta dispensarului”, declară Zîna Săilă, viceprimarul comunei Gîrleni.
Și șansele medicului de la Motoșeni sînt nule. „în inventarul primăriei, spațiul în care funcționează cabinetul medical este înregistrat ca locuință de serviciu. Așa va rămîne. Consilierii locali nu vor să-l vîndă medicului. Eu înțeleg situația lui, dar nu pot trece peste voința consilierilor. Dacă i se va da posibilitatea să-l cumpere, medicul l-ar putea vinde după un timp. Eu îi fac contract de concesionare și pentru 25 de ani, pe o chirie modică, dar nu pot fi de acord cu vînzarea. Noi avem două posturi de medici în comună, trebuie să avem grijă de spații”, susține Constantin Galiță.
Medicii din cele două localități știu deja verdictul și s-au resemnat. „Avem cerere de anul trecut. Atunci ni s-a răspuns că nu s-a aprobat. Am mai depune și acum, dar degeaba. Este inutil. Cît despre acuzele aduse, nici nu se pune problema ca primăria să ne sprijine. Noi am reparat gardul dispensarului, dar oamenii au furat scîndurile și le-au pus pe foc. Intră cu vitele în curte și pasc iarba, fac mizerie”, afirmă doctorița Oana Rusu, unul dintre cei trei medici de familie de la Gîrleni.

„E mai bine să se mențină concesionarea”

Dar și administrațiile locale care nu se împotrivesc vînzării au o anumită reticență față de înstrăinarea spațiilor. „Consiliul local de la noi a emis deja hotărîrea. Noi sîntem puși aici să aplicăm legea și o vom respecta. Dar există posibilitatea să pierdem cabinetul, să i se schimbe destinația. Probabil toată lumea se teme de asta. Vor apărea diverse conflicte. Era mai bine să se mențină concesionarea, pentru că erau niște bani pe care primăria îi lua anual și spațiile rămîneau în continuare în proprietatea ei. Așa, se vor vinde, vor veni o parte dintre banii obținuți prin vînzare la primărie, dar o singură dată”, ne spune Sorina Grigoriță, secretara Primăriei Asău.

Legea este ambiguă

Temerile reprezentanților primăriilor sînt pe deplin justificate. Dacă inițial legea preciza că noul proprietar nu are voie să schimbe destinația cabinetului, acum ea prevede că spațiile dobîndite de medici „nu pot fi înstrăinate, închiriate sau folosite de cumpărător pentru alte activități decît în scopul desfășurării activității medicale și activităților conexe (legate de – n. n.) actului medical”, dar nu le concretizează pe acestea. Or, pentru o comunitate rurală nu este deloc lipsit de importanță faptul că în cabinet se acordă servicii de medicină de familie ori se fac numai investigații paraclinice, bunăoară. Iar în comunele unde există doar un medic de familie lucrurile sînt și mai nesigure. După ce vor intra în posesia spațiilor, nu este exclus ca unii medici să le vîndă și acolo, ulterior, să se amenajeze o unitate unde să se desfășoare tot activitate medicală, dar de care comunitatea să nu aibă strict nevoie. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!