Inspectoratul de Concurență Bacău reia, în lunile august și septembrie, ajutoarele de stat de care au beneficiat agenții economici cu certificat de investitor din Zona defavorizată Comănești. Acțiunea a fost declanșată de Consiliul Concurenței și a vizat, în această zonă – ne-a informat inspectorul de concurență Gheorghe Pașcanu -, pe toți cei 52 de agenți economci înregistrați. Dintre aceștia, 35 sînt din Comănești, 13 din Dărmănești și 4 din Agăș. „Monitorizarea – a precizat Gheorghe Pașcanu – are ca obiectiv verificarea încadrării agenților economici în intensitatea maxim admisă a ajutorului de stat, care este de 65% din valoarea investițiilor, verificarea investițiilor eligibile, în funcție de care se calculează intensitatea ajutorului de stat și verificarea datelor din bilanțul pe semestrul întîi 2006”.
în Zona defavorizată Comănești, dintre cei 52 de agenți economici urmăriți, trei au deja certificat de investitor retras de Agenția de dezvoltare Regională Nord-Est (Petro Ches, Cimerdin și Best Wood Production Comănești), care au intrat în faliment. Best Wood nici nu a beneficiat de ajutor de stat. De asemenea, societatea ITA Comănești nu a beneficiat de ajutor de stat și nici nu a realizat investiții, Dori Comănești a atins nivelul maxim admisibil al intensității ajutorului de stat, iar Mergeto Comănești are activitatea suspendată temporar. „Una dintre prioritățile Consiliului Concurenței, la ora actuală – a mai spus Pașcanu – o constituie intensificarea acțiunilor de control și monitorizarea ajutoarelor de stat, pentru a vedea în ce măsură condițiile de autorizare a ajutoarelor de stat sînt respectate și acolo unde ele nu sînt respectate să procedăm la stoparea unor asemenea situații. Regulile internaționale și cele europene nu interzic recurgerea la ajutoare de stat. Singura precizare care se impune este necesitatea disciplinării în acest domeniu și respectării criteriilor definite pentru acordarea ajutoarelor, astfel încît acestea să aibă eficiența scontată asupra profitabilității companiilor”. Prin ajutoare de stat, în acest context, se înțelege scutirea de la plata unor impozite a societăților care investesc în zonele defavorizate și creează noi locuri de muncă.
în zona defavorizată, au fost făcute investiții în valoare de peste 3,5 milioane de lei noi, iar numai pentru crearea de noi locuri de muncă de 19.443 de lei. Valoarea totală a investițiilor din ajutorul de stat reprezintă, însă, numai 2,5% din totalul investițiilor noi, astfel încît mai este suficient loc pentru noi ajutoare de stat, adică pînă la cota maximă de 65%. „Problema principală – a precizat Gheorghe Pașcanu – este că ajutoarele de stat în zona Comănești se mai acordă numai pînă în anul 2009. în următorii trei ani firmele ar trebui să facă eforturi de a accesa fondurile la care au dreptul, adică diferența de 62,5% din valoarea totală a investițiilor”. Inspectoratul de Concurență Bacău va organiza, astfel, o întîlnire pe această temă cu principalii agenți economici din zonă, la jumătatea lunii august, la care vor fi invitați și reprezentanți ai Consiliului Concurenței, Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Bacău și ai Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est.
Rata șomajului în Zona defavorizată, cea mai mare din județ
Zona defavorizată Comănești a căpătat acest statut la sfîrșitul anilor ’90, atunci cînd Exploatarea minieră din Comănești și-a restrîns drastic activitatea și a concediat peste o mie de oameni. în această zonă au fost cuprinse și localitățile Agăș și Dărmănești, pentru că s-a considerat că mulți dintre minerii concediați proveneau de aici. Amploarea investițiilor în zonă a rămas însă la un nivel mediu. La sfîrșitul lunii mai, conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică, în Comănești erau 715 șomeri, iar în Dărmănești 389. în Dărmănești și Comăânești rata șomajului este una dintre cele mai mari din județ, aproape dublă față de celelalte orașe, de 4,7%. La Comănești aceasta a ajuns la 4,7%, a doua ca mărime în rîndul orașelor județului. Principalele activități care s-au dezvoltat în zonă sînt exploatarea și prelucrearea lemnului. Unii investitori susțin că cei chemați la muncă nu răspund pe măsură și preferă să trăiască din alte surse. „N-am văzut mai mare indolență – se confesa unul dintre acești investitori -, deși am încercat să creez locuri de muncă bine plătite și în condiții de lucru foarte bune. Pentru a nu mai spune de investiția în utilajul modern”. (Petru DONE)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.