Constantin Istrate, torționarul de la Gherla, a lucrat și la Colonia de Muncă Onești

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc solicita Parchetului ICCJ inceperea urmaririi penale in cazul lui Constantin Istrate, fost loctiitor al comandantului de la Colonia de Munca Onesti si fost loctiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla, transmite Mediafax.

Constantin Istrate (88 de ani) este al patrulea tortionar pentru care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) solicita Parchetului inceperea urmaririi penale, pentru savarsirea de infractiuni contra umanitatii.

Anterior, IICCMER a mai solicitat procurorilor sa ii cerceteze pe tortionarii Alexandru Visinescu, Ioan Ficior si Florian Cormos, iar in cazul lui Iuliu Sebestyen, decedat in octombrie 2013, institutul a prezentat rezultatul investigatiilor.

In urma investigatiilor desfasurate in ultimele luni, IICMER a identificat o serie de probe care indica faptul ca locotenent major (r) Constantin Istrate – care a indeplinit functia de loctiitor al comandantului pentru paza si regim la Colonia de munca Onesti in perioada decembrie 1953-mai 1954, respectiv la Penitenciarul Gherla in august 1957-noiembrie 1958, martie 1959-octombrie 19262, precum si pe cea de comandant al Penitenciarului Gherla, din decembrie 1958 pana in martie 1959 – a savarsit infractiuni contra umanitatii in legatura cu persoanele internate administrativ si condamnatii aflati in executarea pedepselor privative de libertate.

Potrivit IICCMER, Constantin Istrate a impus persoanelor aflate in executarea pedepsei un regim de detentie inuman care depasea ca duritate limitele prevazute de regulamentul de organizare si functionare a Directiei Generale a Penitenciarelor.

Acest tip de regim extrem de dur aplicat in cadrul celor doua unitati penitenciare poate fi calificat drept unul de exterminare prin raportare la conditiile inumane de detentie responsabile pentru decesul a numerosi detinuti. Regimul de detentie a fost aplicat in mod indentionat si sustinut de catre Istrate Constantin si poate fi caracterizat prin lipsa hranei, a medicamentelor si ingrijirii medicale, abuzuri si nu in ultimul rand prin numarul mare de decese survenite, potrivit sursei citate.

Conform documentelor care atesta decesul detinutilor, identificate in Arhiva Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in intervalul decembrie 1953 – mai 1954, cand sublocotenentul Istrate Constantin a fost loctiitor al comandantului pentru paza si regim de la colonia de munca Onesti, a decedat un detinut imediat dupa transferul din Bacau.

De asemenea, conform certificatelor oficiale de deces sau a documentelor care atesta decesul detinutilor identificate in Arhiva Administratiei Nationale a Penitenciarelor, respectiv arhiva Penitenciarului Gherla, Arhiva Consiliului National pentru studierea Arhivelor Securitatii si la Primaria Municipiului Gherla, in perioada cuprinsa intre 1 august 1957 si 31 octombrie 1962, dar si in perioada in care Constantin Istrate a fost comandant al acestei unitati au decedat 216 detinuti, noua dintre acestia in cele trei luni in care el a fost comandant.

Scriitorul Paul Goma a fost una dintre victimele lui Constantin Istrare. Supravieţuitorii îşi amintesc de metoda folosită: bătaia la tălpi cu ciocanul. Constantin Istrate îşi recunoaşte metoda, dar susţine că cei încarceraţi erau în prealabil consultaţi de un medic pentru a vedea dacă pot rezista acestor tratamente.

„Avea o satisfacție deosebită să bată, să ne umilească. Cu ciocanul la tălpi, cu bâta, cu o potcoavă de cal. Îi sclipeau ochii cand ne bătea Constantin Istrate”, spune Octavian Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţilor Politici.

Constantin Istrate are 88 de ani şi îşi trăieşte bătrâneţea în judetul Timiș. Supravietuitorii lagarelor comuniste îl identifică ca pe unul dintre cei mai cruzi torţionari ai regimului comunist. Constantin Istrate era adjunctul comandantului de la Gherla şi se ocupa direct de reeducarea deținutilor politici. Printre aceştia a fost şi Paul Goma, ale cărui mărturii despre brutalitatea torţionarului sunt zguduitoare.

„După părerea mea, ceea ce făceam eu era o necesitate. Trebuia să opresc dezmăţul asta, intenţia de a ucide, intenţia de a evada în masă. Ce s-ar fi întâmplat, că acolo lucrau vreo 1000 de oameni la ape şi evadau câteva sute, cum s-a întâmplat la Aiud. Dar nu cu ciocanul, că nu am folosit ciocanul, ci am folosit un levier. Am evitat treaba asta, să moară vreunul din mana mea”, spune Constantin Istrate, torţionar.

„(…) Istrate era un adevărat „om de gol”, cu reflexe proaspete şi rapide, inteligent, derutant. Degeaba vedeam pantofii negri, lustruiţi, pornind, pornind spre mine: mă feream prea devreme sau prea târziu sau îmi feream un loc, dar lovitura se ducea în altă parte, fulgerător. Nu mă puteam apăra de el. Şi lovea numai la articulaţii: coate, umeri, noadă, genunchi, glezne. Nici o lovitură ratată…”, scria Paul Goma în cartea „Gherla”

Recunoaște că a torturat

Constantin Istrate recunoaşte, pentru Digi 24, că i-a torturat pe deţinuţi. Afirmă însă că bună parte a mărturiilor celor care au supravieţuit sunt fabulaţii.

„Am evitat treaba aceasta, să moara vreunul din mana mea. Înainte de a folosi bataia asta, aveam o lista cu toți care aveau diverse fapte. Şi aveam un doctor care facea naveta din Cluj, unul Simion. Îi dădeam lui tabelul ăsta să-mi spună care rezistă la bătaie, colaboram cu el. Voiam să ştiu care e bolnav, să-l scoată afară, făceam nişte semne în dreptul lor”, povestește Constantin Istrate.

„Istrate a fost una din marile canalii, așa îi alint eu, ale temnițelor comuniste. Un bătăuș prin excelență”, rememoreză Octavian Bjoza, alt fost deținut politic.

Octavian Bjoza a fost condamnat pe motiv că ar fi făcut parte dintr-o organizaţie paramilitară şi încarcerat la Gherla. El l-a cunoscut bine pe Constantin Istrate și îi păstrează şi acum în minte figura imperturbabilă a călăului în momentul în care îşi lovea vicitimele.