Comisia pentru constructii a Camerei de Comert si Industrie din Bacau a formulat, saptamina trecuta, o lista de masuri care ar trebui sa stea in atentia autoritatilor statului de la nivel local si central, dupa experienta unui an de criza economica, anul 2009. Coimisia – ne-a informat presedintele Camerei de Comert, Doru Simovici -, s-a intrunit pentru a identifica problemele cu care se confrunta agentii economici din domeniu, probleme generate de criza economica, de ordin legislativ si fiscal si probleme care au aparut in relatiile cu Prefectura, Consiliul Judetean, cu primariile si insitutiile de autorizare si control etc. In judetul Bacau, activeaza 1.576 de firme in domeniul constructiilor.
Primul pachet de masuri identificate de constructorii bacauani au fost numite „urgente de ordin general”. Ele sint:
deblocarea fondurilor care reprezinta creante ale primariilor catre mediul privat si plata sumelor restante catre firmele din domeniul construcţiilor;
simplificarea procedurilor de compensare a TVA de recuperat cu obligatiile pe care firmele le au la bugetul de stat;
modificarea Codului fiscal privind plata TVA la data incasarii si nu la data facturarii lucrarilor, doar in relatiile contractuale ale firmelor cu statul;
promovarea de catre BNR si Guvernul Romaniei a unor programe de creditare reala a economiei private, prin practicarea unor dobinzi la nivelul celor din UE (tinind seama de sediul central al bancilor care activeaza in Romania), si de esalonare a datoriilor firmelor catre banci, societati de leasing, pentru o perioada de 18 luni, pina la iesirea din criza prin garantii asigurate de stat.
Nevoia de investitii reale
Constructorii continua lista cu masuri reale pentru investitii in domeniu:
sustinerea, nu doar la nivel declarativ si de bune intentii, de catre Guvern si ministerele aferente, a programelor de investitii in infrastructura: rutiera, feroviara, energetica, edilitara, de mediu, in constructiile de locuinte noi si in reabilitarea termica a cladirilor vechi;
asigurarea finantarii lucrarilor incepute;
garantarea finantarii pentru lucrarile noi, pina la finalizare, prin promovarea Legii responsabilitatii fiscale, elaborarea si aplicarea bugetelor multianuale;
interventia ferma a institutiilor statului pentru stoparea folosirii muncii la negru;
instituirea unor masuri care sa oblige institutiile statului implicate in controlul activitatii agentilor economici sa asigure prevenirea incalcarii legilor prin informarea si consilierea acestora pe probleme specifice domeniului de activitate;
eliminarea practicilor de stabilire a amenzilor in functie de valoarea cifrei de afaceri a agentului economic si a fondului de salarii necesar institutiei de control;
eliminarea impozitului minim.
Recuperarea datoriilor de la stat
Statuil da cu o mina si ia cu patru – obisnuiesc sa spuna agentii economici. O problema serioasa este, insa, recuperarea contributiilor la diferitele fonduri centrale. Constructorii propun, astfel:
sprijinirea agentilor economici in recuperarea cit mai rapida de la CNAS a contributiei pentru Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate;
instituirea de sanctiuni asupra administratorilor firmelor care, acumulind datorii mari pe firme intra in mod intentionat in insolventa, isi infiinteaza alte firme, prejudiciind astfel statul si firmele furnizoare;
diminuarea, pina la eliminare, a atribuirii lucrarilor prin influente si presiuni de ordin politic;
reforma invatamintului profesional si tehnic, cu accent pe pregatirea practica si scolarizarea pe meserii cerute de piata muncii (randament in activitate, productivitate, diminuarea somajului), pentru crearea unui sistem unitar de pregatire prin autorizarea numai a scolilor de pe linga camerele de comerţ (dupa modelul existent in multe tari din UE) si cu eliminarea furnizorilor de pregatire profesionala (de multe ori firme „capusa” ale conducatorilor de institutii) care au devenit fabrici de diplome, fara ca absolventii sa aiba competentele necesare si impuse pe piata muncii.
Constructorii cred ca este nevoie si de responsabilizarea factorilor implicati: autoritati, institutii judetene, ministere etc., pentru ca propunerile inaintate in structurile de dialog tripartit: Guvern – patronate – sindicate sa fie luate in seama.
A doua categorie de probleme identificate de constructori a fost numita „imbunatatirea legislatiei achizitiilor publice”, asupra carora vom reveni.
Lasă un răspuns