Contrapunct

Anatemizați din nou

Lumea întreagă a fost zguduită de o crimă cumplită: Fratele Roger, fondatorul comunității ecumenice franceze de la Taize – loc de pelerinaj al tuturor comunităților creștine – a fost asasinat. Omul acesta cu aură de sfînt a fost înjunghiat, în timpul unei slujbe la care erau prezenți mii de credincioși, de o româncă, Luminița Solcan, în vîrstă de 36 de ani. Crima a produs o mare emoție în rîndul tuturor credincioșilor creștini și mai cu seamă în rîndul tinerilor pentru care ecumenismul religios e strîns legat de viitorul unor generații ce-și doresc, mai mult ca orice, pacea, înțelegerea și prosperitatea sub oblăduirea Spiritului Divin. E de înțeles, astfel, durerea acestor tineri pentru care Fratele Roger a fost un reper emblematic, a cărui viață pămîntească s-a sfîrșit atît de cumplit chiar în Zilele Mondiale ale Tineretului, care au început marți – 16 august 2005 la Koln, în Germania, manifestare de mare amploare la care a participat și Papa Benedict al XVI-lea. De altfel, însuși Papa și-a exprimat regretul profund față de această uriașă pierdere, lucru ce l-au făcut, de altfel, și alte personalități ale lumii. Astfel, Zilele Mondiale ale Tineretului au fost umbrite de un eveniment tragic, bucuria și durerea fiind prezente, în același timp, la aceste semnificative manifestări ale înțelegerii, ale concordiei mondiale.
în ce ne privește, ca români, o nouă anatemă a fost pusă, prin fapta abominabilă a criminalei, asupra noastră ca popor, de altfel pașnic, credincios, evlavios. Din nefericire, convingerea multor oameni de dincolo de hotarele țării noastre, privitoare la conduita românilor, la moralitatea lor, o convingere negativă, s-a întărit. Cert e că mulți români au speriat lumea civilizată. Rețelele de trafic de carne vie, de droguri, mafioți fără scrupule, toate formate din români, au alarmat țările Vestice. Politica guvernelor noastre de după 1989 de a accede în Uniunea Europeană, eforturile interne, pline de sacrificii, în acest sens, sînt grav afectate de acțiunile acelor români care, aflați în Spania ori Franța ori Anglia etc., încalcă, flagrant, legile statelor respective, aducînd mari prejudicii climatului de liniște de acolo. Pentru omul de rînd, modest și onest, cinstit și cuminte, din țara noastră, asemenea acte sînt de neînțeles. Iată, femeia aceasta, care a mai fost în Franța, a ucis cu sînge rece un om, un sfînt. Se știa, oare, că era dezechilibrată mental? Probabil se știa. Atunci, de ce n-a fost internată, de ce i s-a dat drumul să plece…? Veți invoca drepturile omului, dreptul la libera circulație, dar iată ce se poate întîmpla…! Dar indivizii aceia lipsiți de scrupule, cu nume de români, care merită aruncați în groapa cu lei – cît de bine ar prinde, pentru unii, aceste „gropi”! – cum au ajuns să ne terfelească într-un asemenea hal reputația de popor liniștit, obișnuit cu suferința, dar cinstit…! Fapta femeii ucigașe se pare că a umplut paharul convingerilor negative ale occidentalilor față de noi, românii. Fapta aceasta va atîrna greu în balanța aprecierilor vizînd viitoarea noastră entitate ca membru al Uniunii Europene. Și chiar dacă vom fi primiți într-un gest de adîncă înțelegere, de clemență, nu vom putea scăpa de anatema de ucigași ai unui sfînt… (Eugen VERMAN)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!