• introduse ca și alternativă după 1989, contractele de convenție civilă au devenit în timp o acoperire a muncii fără forme legale • noul Cod al Muncii a scos în 2003 acest gen de acte în afara legislației specifice
Apărute ca alternativă la contractele de muncă, actele numite convenție civilă s-au dovedit, în cele din urmă, mai degrabă o formă discretă de muncă la negru, prin care, în județul nostru, patronii avizi de cîștiguri nemeritate au subminat interesele angajaților. Aceasta este concluzia exprimată de inspecția muncii Bacău la peste un an de cînd noul Cod al Muncii a scos convențiile civile în afara legislației specifice.
Dacă, la început, convenția civilă era un act extrem de ușor de încheiat și venea în întîmpinarea celor care lucrau în mai multe locuri, pe lîngă serviciul de bază, în timp agenții economici au descoperit o cale de a utiliza aceste contracte în avantajul firmei. Ei au început să înlocuiască contractele normale de muncă prin convenții civile cu normă de opt ore, evitînd astfel să-și mai plătească contribuțiile la bugetele de asigurări. Numai că astfel erau puse în pericol diversele drepturi ale angajaților, de la accesul la serviciile de sănătate și șomaj și pînă la obținerea unei pensii pentru o viață de activitate. „Unele firme începuseră să practice pe larg ceea ce fusese doar excepție. Cu un caz flagrant m-am întîlnit încă în ’94-’95, cînd SC Agromec din comuna Filipești a închis pe timp de iarnă toate contractele de muncă, după un obicei mai vechi, iar în primăvară a întocmit angajaților săi doar convenții civile, fără ca aceștia să-și dea seama. Situația a ieșit la iveală abia la ancheta făcută acolo de către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) peste mai multe luni, în urma unui accident mortal de muncă. Copiii muncitorului care murise la serviciu n-au mai beneficiat de drepturile legale în domeniu, deoarece tatăl lor nu mai avea de mult contract de muncă”, ne-a declarat Ion Barbu, inspector-șef în cadrul ITM. Cu alte cuvinte, sub aparențe perfect legale, unii patroni începuseră să utilizeze masiv munca la negru, fără a le păsa de soarta celor care lucrau pentru ei.
Corectarea unei erori
Exact înainte de modificarea legislației, la Bacău funcționau, în februarie 2003, aproape 1.900 de convenții civile. În aprilie, 555 dintre ele deveniseră contracte normale, iar cu restul s-a întîmplat același lucru pînă la începutul lui mai. „Pe lîngă cele 1.883 de covenții civile din baza noastră de date este posibil ca în județ să mai fi existat încă o sută sau două de astfel de documente, nedeclarate de patroni. Interesant a fost însă faptul că, în lunile martie și aprilie, 67 dintre convențiile devenite contracte s-au dovedit a fi cu normă întreagă. Firesc ar fi fost ca ele să fie contracte de muncă, întrucît o convenție se face pentru 2-3 ore și nu pentru program normal”, a continuat Ion Barbu. Munca la negru reiese clar aici, ca și evitarea abilă a dărilor la stat de către acei angajatori.
Posbilă alternativă pentru zilieri
La ora actuală, inspecția muncii nu mai poate furniza informații despre practicarea convenției civile pe teritoriul județului nostru: „acest tip de acte nu ne mai interesează, ele se află în afara legislației specifice și sînt, deci, sancționate drept muncă fără forme legale acolo unde le descoperim”, a mai precizat directorul ITM.
Nu trebuie să ignorăm, însă, faptul că au existat și unele avantaje ale acestor contracte. Spre exemplu, în cazuri precum al tînărului traducător G.L., în vîrstă de 26 de ani. „Am lucrat ca translator pentru o instituție în mai multe rînduri. Înainte de a se schimba Codul Muncii, convenția civilă era un mod comod de a mai face niște bani. Anul trecut, cînd am efectuat noi traduceri pentru unitatea respectivă, a trebuit să fac cu ei contract prin intermediul unei firme, în cadrul unei licitații. M-am descurcat pînă la urmă, dar a fost cu mult mai complicat”, ne-a declarat acesta. Mai mult, convenția civilă ar putea fi o soluție de moment pentru zilieri, persoane care muncesc în sezon ici-colo și care adesea nici nu vor s-audă de formalitățile pe care le presupune un contract normal, întrucît „Aceste convenții există în continuare ca și acte economice de tip civil”, după cum a mai explicat inspectorul Ion Barbu. (Alin LEANCĂ)
Lasă un răspuns