Copacii de la școli

Nicoleta BICHESCU

Autoritățile locale au fost luate din nou prin surprindere. A început școala! Așa, deodată, pe nepusă masă, copiii au năvălit în clase, la fel de intempestiv ca prima zăpadă. Pe chipul celor care ar trebui să gestioneze școlile din județ se citește surprinderea: a trecut deja vacanța mare? Ei da, vara s-a dus, dar a lăsat în urmă încă o dovadă a impotenței autorităților. în școlile din județ este jale. Pentru încă un an, elevii au intrat în clădiri insalubre, unde ultimul var provine de pe vremea vreunui director mai gospodar. La țară, situația este de-a dreptul dramatică: jumătate dintre instituțiile de învățămînt nu au aviz sanitar de funcționare. Dus la extrem, refuzul Direcției de Sănătate Publică (DSP) de a da autorizație poate însemna că sănătatea celor mici este în pericol, că prezența lor în bancă reprezintă un risc.

Situația datează de ani buni. Mai toți directorii DSP au amenințat că nu vor mai permite ca mii de copii să învețe în condiții improprii. Fiecare a sperat să dea un imbold primarilor, autorităților de la județ și comunității locale, doar-doar cineva va repara o toaletă sau va asigura măcar un punct unde elevii să se poată spăla pe mîini. De fiecare dată, amenințarea că școlile nu vor mai fi deschise, a căzut, în fața evidențelor: și cu cei mici cum rămîne? Ei unde să se ducă? Primarii au învățat că merge și așa și-au stat cu mîinile în sîn sau, în cel mai bun caz, au pus omul de serviciu de la școală să dea o vopsea în ultima clipă, așa, de ochii lumii. S-au plîns mereu că nu sînt bani, că ei ar face, dacă cineva le-ar întinde o mînă de ajutor.

Vara aceasta a demonstrat, însă, mai mult ca oricînd, că în școlile românești, nu banii sînt problema. De la Banca Mondială au fost alocate fonduri pentru 18 școli din mediul rural. La 12 septembrie, cei mici ar fi trebuit să intre în clădiri noi, nu în vechile coșmelii dărăpănate, care le pun în mod serios viața în pericol. Banii au venit la timp, pentru că Banca Mondială nu glumește. Lucrările au fost, însă, executate în cel mai specific stil românesc: de calitate îndoielnică și cu termenele de execuție încălcate. Așa, din principiu.

Școlile afectate de inundații au reprezentat o prioritate a autorităților județului, cît timp au dat declarații pe la televiziuni. Cînd camerele au plecat, nimeni nu s-a mai gîndit și la sutele de copii care vor trebui să facă naveta, pentru că nu au unde învăța. Banii alocați de la Guvern au venit la timp, era suficientă vreme pentru ca lucrările să fie finalizate, cu condiția ca cineva să fi fost preocupat de asta. Școlile arată la fel ca în luna iulie, copiii s-au aciuat pe unde pot, cadrele didactice au improvizat săli de clasă și încearcă să mai salveze ceva, din imaginea unei școli fără stăpîn, aflate în derivă generală.

Anul aceasta, e, parcă, mai rău ca oricînd. Banii pentru minimele igienizări s-au repartizat din vreme, dar elevii s-au împidicat în gălețile de var și s-au întîlnit la toaletă cu muncitorii care abia și-au suflecat mînecile. în municipiul Bacău, primăria a realizat că începe școala, cînd vacanța era pe sfîrșite. în multe unități de învățămînt, abia acum se dă cu var, se repară și se vopsește. Ce să mai aștepți atunci la primarii de la țară, care, chiar dacă au avut fonduri, au mutat banii dintr-un buzunar în altul, sperînd că cineva va veni să rezolve și problema școlilor? în fond, aceasta este oglinda unui județ măcinat de lupte politice, unde primarul, prefectul sau inspectorul general școlar sînt preocupați doar de goana după putere în propriul partid, în loc să rezolve problemele comunităților care le-au dat puterea pe mînă.

în treacăt fie spus, l-am văzut luni dimineața pe Radu Ababei, inspectorul general, la o festivitate de deschidere a anului școlar. în timp ce în sute de școli nu se poate învăța, în timp ce tavanul claselor stă să se prăvălească peste cei mici, în timp ce banii Băncii Mondiale au fost irosiți, în timp ce alți bani, de la Guvern, nu și-au găsit utilizare, în timp ce mii de copii vor face naveta, cîțiva kilometri, Radu Ababei a vorbit despre necesitatea ca fiecare elev și profesor să planteze un pom. Ar fi fost de apreciat inițiativa ministerului, cu pomii, în alte condiții, dar nu în situația de acum, în care mai avem puțin și o să facem școala în copac.-am

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!