Copiii de la sate rămîn fără profesori

Cadrele didactice se arată total dezinteresate de posturile din mediul rural. Motivele pentru care dascălii fug de de școlile de la țară sînt diverse. Naveta chinuitoare și costisitoare pentru care nu au garanția că vor primi banii este unul dintre acestea. Distanțele scurte nu-i sperie pe dascăli, dar satele îndepărtate sînt ocolite. Puțini sînt și profesorii atrași de perspectiva de a se stabili la țară. Doar cei cu drag de meserie trec cu vederea condițiile. Sînt, însă, tot mai puțini.

Unii profesori sînt mulțumiți de sporul de rural

Profesoara de biologie Doina Costin a obținut anul acesta, prin repartiție computerizată, un post de suplinitor calificat la Școala din Cotumba, comuna Agăș, cu o completare la Școala din Sulța. Și-a luat gazdă în sat, pentru timpul săptămînii. Ne-a spus că varianta chiriei i s-a părut mai convenabilă decît naveta. Doina Costin a mărturisit că, la Școala din Cotumba, a găsit unii copii mai bine pregătiți decît cei din Onești. „Noi, oamenii, sîntem singura specie cu rațiune și ne putem adapta la mediu. Dacă dorești să te adaptezi, să îți faci meseria, condițiile de trai nu reprezintă un impediment. Cheltuielile nu sînt chiar usturătoare, mai ales că am spor de rural, care îmi acoperă cheltuielile de chirie și mîncare”, a subliniat Costin. Ne-a spus și că, dacă va prinde continuitate pe post, va sta și la anul în Cotumba.

Directorul Elisabeta Mazilu îi „momește” pe dascăli la Agăș

Maria Rusu, directorul școlii din Bolovăniș, comuna Ghimeș, spune că, de doi ani, nici un cadru didactic nu a vrut să stea cu gazdă în sat. „Adevărat că, la noi, încălzirea este cu lemne, iar toaleta în curte, dar le arăt cît de frumoasă este zona”, își dezvăluie tertipurile directorul Rusu. „Dacă nu ai unde să muncești ești nevoit să vii. Avem cinci colege care, după ce vin cu trenul 50 de kilometri de la Comănești, mai au de urcat alți patru kilometri de la școala de centru și ajung frînte”, ne-a descris Maria Rusu soarta navetiștilor. Directorul școlii din Bolovăniș crede că sporul de rural nu este motivant, mai ales că a fost redus în timp, de la 40% la 30%.
Elisabeta Mazilu, directorul școlii din Cotumba, este de părere că dascălii trebuie încurajați să se stabilească în satele în care predau. în opinia sa, dragostea de meserie învinge repulsia față de veceul din curte. „Am avut o profesoară de limba franceză de la Ploiești, care provenea dintr-o familie sus-pusă și, cu toate acestea, s-a adaptat la condițiile de la noi”. în urmă cu doi ani, din dorința de a nu scăpa o profesoară de matematică, a găzduit-o la ea acasă. Elisabeta Mazilu a ajutat-o și pe Doina Costin să își procure lemne și alimente. (Bianca TOMESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!