Copiii instituționalizați și-au petrecut vacanța în Belgia

Minorii aflați în grija Direcției Generale pentru Protrecția Copilului (DGPC) au avut ocazia să își petreacă vacanța de vară în țară sau în străinătate. Un grup de copii, cu vîrste cuprinse între 7-18 ani, a plecat în Belgia, printr-un program care se derulează între instituția din care provin și Asociația „Vzw Nestwarmte”. Încă din luna iulie, micuții au ajuns în casele unor familii belgiene. „Nu este pentru prima oară cînd organizăm astfel excursii. Încă de acum zece ani, copii noștri au ocazia în fiecare iarnă și vară să petreacă cîteva săptămîni sau o lună de zile în familii din Belgia, care la rîndul lor au copii cu vîrste apropiate. Fiecare dintre ei participă la acțiuni zilnice sau la programul de week-end al familiei”, a spus Sorin Brașoveanu, directorul DGPC.

Cei 44 de copii care au fost plecați în Belgia provin din centre de plasament, din familii de asistenți maternali și de la Fundația „Doctor Luca”. O parte dintre ei au mai avut astfel de experiențe, unii aflîndu-se chiar la a zecea excursie. Pe parcursul șederii lor în Belgia, copiii au fost însoțiți de doi asistenți, care au ținut permanent legătura cu familiile în care se aflau aceștia. Timp de o lună, copiii au participat la programul celor care i-au găzduit, învățînd cîte ceva din modul lor de viață. „Unii dintre micuți au reușit ca în mai puțin de două săptămîni să învețe cîteva cuvinte de bază din flamandă. Dar pe lîngă aceștia, există cazurile celor care merg în fiecare an și care au învățat limba. Ei nu mai au nici un fel de problemă de comunicare. Chiar dacă știau să vorbească sau nu, copiii au comunicat foarte bine și s-au acomodat repede. Ei au fost ajutați în acest sens și de membrii familiilor, care sînt extrem de sociabili și care au un mod de viață diferit”, a declarat Alexandrina Anghel, șef birou Monitorizare, din cadrul DGPC.

Printre cei care îi primesc pe copii în casa lor se află și doi bătrînei, care în fiecare an devin gazdele a cîte patru micuți. „Bunicul” și „Bunica”, cum îi numesc copiii, inventează diverse jocuri, care să îi încînte și să îi țină ocupați. „Cei doi soți locuiau într-o casă înconjurată de pădure. Ei organizau aproape în fiecare zi cîte o vînătoare de comori. Luau diverse obiecte sau dulciuri și le ascundeau în pădure. Copiii trebuiau să le găsească și pentru aceasta erau ajutați de tot felul de indicii date de «bunici»” relatează Alexandrina Anghel. În cele patru săptămîni petrecute în Belgia, copiii au avut șansa să vadă un alt fel de relație pe care oamenii mari o au cu cei mici, mai puțin convențională și riguroasă (Oana MĂGUREAN, Cătălin STĂNOIU)