Personaj cunoscut al rubricii noastre de monden, nelipsit atunci cînd vine vorba de bărbați talentați în ale bucătăriei, Gabriel Sahaghian nu putea fi omis nici de data asta. Într-o mulțime de gospodine care forfotesc prin bucătărie preparînd apetisante bucate de Crăciun după rețete știute de la mama de-acasă, poveștile unui bărbat despre preparate tradiționale învățate de la tata sînt mai mult decît tentante. Și asta cu atît mai mult cu cît rețetele transmise prin viu grai au făcut furori în rîndul degustătorilor care au avut norocul să se înfrupte din mîncărurile sale. Pentru cititorii care nu aflat încă, Gabriel Sahaghian, purtătorul de cuvînt al Casei de Asigurări, este 50% armean și este unul dintre puținii bărbați care atunci cînd trec la cratiță nu se fac de rîs. Cum despre sarmale, cîrnați, piftii și cozonaci românești știu mai toți să spună cîte o rețetă, interesul ne-a fost stîrnit de preparatele tradiționale armenești, care în familia Sahaghian se gătesc numai de mîna personajului nostru. „Pastrama armenească este aperitivul care nu lipsește de pe masa de Crăciun în familia mea. E o rețetă învățată de la tatăl meu și acum cîțiva ani am avut prilejul să constat că sînt poate singurul armean din România care o mai prepară după rețeta tradițională. La o întîlnire a Uniunii Armenilor din România m-am întîlnit cu un avocat plecat în Anglia de 29 de ani și pe care l-am servit cu pastramă preparată de mine. Pe lîngă el a mai gustat și un bătrîn care pe vremuri avusese prăvălie în București. Amîndoi au spus că pastrama făcută de mine le amintește de copilărie și de felul de mîncare preparat de mama lor. Pastrama se prepară din mușchi de vită, iar marele secret este condimentul special care se folosește: cemen, originar din Caucaz”, spune Sahaghian. De pe masa de Crăciun a familiei sale nu vor lipsi însă preparatele tradiționale românești, dar felurile armenești nu se vor opri doar la pastramă. „Un alt fel de mîncare specific armenesc pe care îl voi prepara este pieptul de pui făcut frigărui. Carnea nu se pune pur și simplu la grătar, ci după ce a fost tăiat cuburi se ține vreo cinci ore într-un baiț din suc de roșii, piper, cimbru, usturoi și lămîie. Abia apoi se înfinge pe țepușe și se pune la grătar. Am să mai gătesc rulouri din mușchi file umplut cu salată boeuf. Tot la aperitive, armenii prepară geagik, adică o salată de castraveți cu mentă, iaurt de oaie și usturoi”.
Pînă acum, Gabriel Sahaghian nu a petrecut nici un Crăciun alături de armenii săi, dar nu lipsește niciodată de la o altă sărbătoare religioasă pe care aceștia o cinstesc la biserica Hagikadar din Suceava. „Vara, de Sfînta Maria, armeni din toată lumea se întîlnesc la această biserică și petrec în mod tradițional. Femeile prepară cantități impresionante de mîncare pe care apoi o dau de pomană. Este singura sărbătoare religioasă pe care o petrecem laolaltă mai mulți armeni”. Cum imediat după Crăciun, prilejurile de a petrece, de a găti și de a invita prietenii la masă se vor ține lanț, Gabriel Sahaghian va avea timp berechet să pună în practică și alte rețete armenești de care pînă acum nu a pomenit nimic. (Cezara DUȚĂ)
Lasă un răspuns