• la 41 de kilograme și 1,55 metri, Cristina Pilat de la Alfa TV se îmbracă cu ușurință din raioanele pentru cei mici • Cristinei îi vin și acum hainele din clasa a VII-a
Doar faptul că-și vopsește părul și se machiază, iar de un an de zile face parte și din una dintre echipele de știri ale postului de televiziune Alfa o fac credibilă atunci cînd spune că a trecut de 20 de ani. Mai mică și mai slabă decît o elevă din generația actuală de clasa a VIII-a, Cristina Pilat lasă impresia că este un copil care se joacă de-a televiziunea. În realitate, reporterița de la Alfa a terminat liceul în ’98 și, de curînd, și facultatea, iar meseria de reporter a luat-o în serios de mai bine de un an. În ciuda faptului că atunci cînd se așează pe cîntar acesta indică doar 41 de kilograme, iar în „bătălia” cu centimetrii nu reușește să se ridice decît pînă la 1,55 metri, Cristina nu se lasă intimidată. Și asta pentru că are avantaje neașteptate de pe urma gabaritului său redus. „Mă îmbrac de la raioanele pentru copii cu bani mai puțini decît dacă ar trebui să cumpăr aceleași produse de la magazinele pentru adulți. Am pulovere, pantaloni, chiar și ghete pentru iarnă cumpărate de la copii. Dacă intru în raioanele pentru cei mici, găsesc ceva care să-mi vină bine, la jumătate de preț”, spune Cristina.
Garderoba de zi cu zi a Cristinei se înoiește ușor, dar pentru că de mai mulți ani dimensiunile ei nu s-au schimbat, din șifonierul de acasă nu au dispărut încă hainele purtate în școala generală. „Din clasa a VII-a nu am mai crescut, dar am reușit marea performanță ca, de la 39 de kilograme, să cîntăresc acum 41. Îmi vin și acum hainele pe care le purtam în școala generală și pe unele dintre ele chiar le mai am și acum”. Mica, dar aprigă, Cristina, ca orice tînără domnișoară, trebuie să facă față cu brio și momentelor festive. Cînd este nevoită să apară în ținută de ocazie, Cristina are însă probleme. „Cu ținutele de gală e mai greu. N-am cum să le iau de la magazinele pentru copii. De fiecare dată cînd cumpăr cîte o rochie de seară trebuie s-o modific, sau să-mi cumpăr material și să-mi lucrez ceva la croitoreasă”. Dacă pentru haine Cristina a găsit soluția salvatoare, nu același lucru se poate spune despre mult doritul carnet de șofer. „Nu cred că voi purtea vreodată să conduc mașina, pentru că dacă ajung cu chiu, cu vai la pedale, nu am nici o șansă să ajung în același timp și la schimbătorul de viteze”, ne-a spus, resemnată, colega noastră. (Cezara DUȚĂ)
Lasă un răspuns