Facem acuș un sfert de veac de libertate și tot nu știm ce-i aia politică, la ce e ea bună sau, dacă nu e bună, la ce folosește. Dicționarul ne spune clar: „1. Știința și arta de a guverna un stat; formă de organizare și conducere a comunităților umane, prin care se menține ordinea internă și se garantează securitatea externă a comunităților respective. Expresia «A face politică» – a lua parte în mod activ la discutarea și rezolvarea treburilor statului. Suprastructură a sistemului social, incluzând conștiința politică, relațiile politice, instituțiile și organizațiile politice. 2. Tactica, strategia, metodele și mijloacele folosite de organele puterii în vederea realizării obiectivelor fixate.”
Care va să zică, politica se ocupă exact cu ceea ce se întâmplă zilele astea în lumea Puterii și Opoziției. Odată la patru ani, mergem, votăm oameni, promisiuni, speranțe, minciuni, fățărnicii, aberații, bombe sexy, demagogi. Ce așteptăm de la ei să facă în Parlament, în Guvern sau pe unde mai ajung? Să stea cuminței în băncuțele lor, eventual cu mânuțele pe batistuțe, să-i vedem ce au sub unghiuțe? Criza politică face parte din normalitatea unei societăți democratice. De pildă, până și Traian Băsescu a explicat, în chestiunea MCV, că încercarea de schimbare din 2012 a fost stopată cu mijloacele democrației, de către instituțiile statului. Adică respectiva „criză” s-a încheiat politic, nu altcumva. La fel și în cazul numit „Marțea neagră”.
Statul român funcționează, oricâte reproșuri am avea să-i aducem. Intră corupți în pușcării, am vrea să intre toți, dar asta nu se va întâmpla niciodată, așa cum nu există societăți fără liantul care le ține în mișcare. La limită, o țară, mai ales balcanică, s-ar bloca, dacă n-ar exista, cât de mic, un sâmbure dincolo de lege. Ca să dau un exemplu mai „civil”, să ne imaginăm că absolut toți participanții la trafic care încalcă fie și puțin legislația ar primi acasă amenzi. Este că jumătate din populație ar fi isterizată? Amenzile și pedepsele se dau selectiv, prin forța lucrurilor, rolul lor principal fiind mai mult de exemplu pentru alții. E important că Adrian Năstase, Relu Fenechiu, Gigi Becali au ajuns la pușcărie nu pentru că societatea are ceva cu ei ca persoane, ci pentru ca restul politicienilor și oamenilor de afaceri să nu facă aceleași greșeli.
Ceea ce unii spun că e criză e de fapt viață politică. Acum se ceartă cei din USL, lucru foarte bun pe termen lung, indiferent de consecințele imediate. Ce dacă se fac și desfac alianțe? Ce dacă pică guverne, demisionează miniștri? Noi să fim sănătoși, bine că avem de unde alege și încă se mai bat unii pe voturile noastre. În ziua în care n-o să-i mai intereseze o să știm că am ajuns în dictatură. Sau în Rai, depinde unde-o să fim la ora aia.
Mă puteți citi și pe blog.
Lasă un răspuns