• o familie cu 14 suflete trăiește fără curent electric • singurele venituri sînt alocațiile copiilor și o pensie de handicapat
Sandu Slabu are 45 ani și își duce zilele în satul Caraclău din comuna Bîrsănești. Este căsătorit și are nu mai puțin de 12 copii. Mezinii familiei, doi gemeni, s-au născut acum o lună. Locuiesc toți, claie peste grămadă, în trei camere. Dar capul familiei nu e nemulțumit de casa în sine, ci de cu totul altceva. Sandu Slabu și-a construit casa imediat după evenimentele din decembrie 1989. A sperat că poate oferi familiei sale în creștere, niște condiții cît de cît civilizate. Dar, de atunci și pînă acum, nu a reușit să rezolve o problemă stringentă : branșarea locuinței sale la rețeaua electrică, în condițiile în care toți vecinii au electricitate în case, iar stîlpul de înaltă tensiune este situat chiar în fața casei. Motivele pentru care omul nostru nu își poate permite să asculte o emisiune la radio sau să vizioneze un program TV sînt foarte simple : branșarea la energia electrică costă cam 11 milioane lei, iar el nu dispune de o asemenea sumă de bani. Așa că banii se duc pe lumînări și pe gaz pentru opaiț. Marea problemă este că nici gaz lampant nu se prea găsește. Sandu Slabu a lucrat, timp de vreo 20 ani, la SC Onedil SA, dar în anul 1992, în urma unui proces de restructurare, a rămas fără slujbă. De atunci, nu a mai reușit să-și găsească ceva de lucru, un handicap serios fiind vîrsta. Nevasta nu lucrează nici ea. Dețin ceva pămînt, dar destul de puțin, o văcuță și un cal. Nu e cine știe ce, dar omul e mulțumit că își poate hrăni familia. „Mi-au mai propus să mă angajez diverși patroni din Onești, dar cu salariu de pînă la trei milioane. Ce să fac cu banii ăștia, cînd ai o armată de hrănit? Prefer să muncesc pămîntul, decît să slugăresc pentru nimic pe la alții”, ne-a declarat bărbatul cu năduf. Cel mai mare copil este o fată, pe nume Mariana, care are 23 ani. Pe certificatul ei medical citim „oligofrenie cu tulburări de comportament”, maladie pentru care fata nu are stabilit un tratament de specialitate, ci are doar o pensie de boală de 1,4 milioane lei. Omul a obținut de la primăria locală procesul verbal al anchetei sociale, act din care rezultă că familia este foarte săracă și trăiește din pensia de boală, alocațiile copiilor, la care se adaugă suma complementară de 450 000 lei. Cu acest document, omul este decis să meargă la Electrica și să solicite branșarea gratuită la rețeaua de energie electrică. ” Am făcut nenumărate memorii, la primăria locală, la Prefectura Bacău, la Guvern și la Președinție, rugînd să fiu ajutat ca să pot avea și eu curent electric, ca tot omul civilizat. Mi s-a spus să mă adresez primăriei din comună, dar de aici nu am primit nici un răspuns. Am strîns bani și să știți că mă urc în tren și mă duc la București, la Palatul Cotroceni. Trebuie să mi se facă dreptate. Dacă nu mi se rezolvă problema, n-am să-mi botez nici copiii ăștia care s-au născut acum o lună. Nu se poate să fiu tratat astfel”, a mai precizat Sandu Slabu.
Primarul comunei Bîrsănești, Mihai Coman, ne-a declarat că este foarte puțin probabil ca cei de la Electrica să fie de acord cu branșarea gratuită, întrucît nici o lege nu specifică faptul că persoanele cu probleme sociale nu trebuie să plătească acest tip de servicii.
Asistentul social de la primărie ne-a declarat că situația familiei Slabu este critică, dar membrii familiei sînt harnici și se descurcă. Copiii mai mari muncesc în județul Covasna la niște ferme și reușesc să aducă acasă cantități mai mari de cartofi, pentru hrana întregii familii. Una peste alta, Sandu Slabu mai are un necaz. Atît fata cea mare, Mariana, cît și Nicu, băiatul din clasa I, au probleme cu ochii. Deși are rețetă pentru ochelari, omul nu are nici o lețcaie pentru cumpărarea acestora.
Într-o țară care nu duce lipsă de potentați este regretabil că familii de acest tip nu-și pot permite nici măcar strictul necesar. Nicu Slabu s-a ales cu mai multe corigențe din cauza faptului că nu vede bine și că nu-și poate pregăti lecțiile așa cum trebuie. În județ sînt mulți oameni cu stare, iar cîteva milioane pentru ajutorarea acestei familii ar demonstra că încă există omenie. (Cătălin BUZINCHE)
Lasă un răspuns