• 380 de miliarde de lei sînt necesari pentru plata unor lucrări publice executate deja și nedecontate • pentru salariile profesorilor mai este nevoie de 244 de miliarde de lei • la împărțirea banilor de la rectificare, tot localitățile bogate vor fi avantajate, deoarece alocațiile se calculează după o formulă impusă de la București
Autoritățile județene, orășenești și comunale vor fi nevoite să strîngă pînă la ultima gaură cureaua cheltuielilor, dacă nu vor primi de la bugetul de stat un sprijin financiar consistent. Ca să rezolve toate problemele curente, plus cele restante, Consiliul Județean (CJ) Bacău are nevoie ca de aer de peste 1.000 de miliarde de lei de la bugetul de stat. Dragoș Benea, președintele CJ Bacău, a depus la Guvern, alături de președinții celorlalte consilii județene o notă de propuneri pentru acoperirea deficitului bugetar de aproape 13.000 de miliarde de lei al autorităților locale din toată țara. Județul Bacău are nevoie de 114 miliarde de lei pentru plata integrală a ajutorului social și a ajutorului pentru încălzirea locuințelor, 43 de miliarde de lei pentru asigurarea drepturilor persoanelor cu handicap, a indemnizațiilor însoțitorilor acestor persoane și susținerea sistemului de protecție a copilului, 18 miliarde de lei pentru decontarea cheltuielilor efectuate pentru organizarea alegerilor locale, 165 de miliarde de lei pentru pregătirea unităților de învățămînt pentru noul an școlar. De asemenea, aproape 106 miliarde de lei ar mai trebui pentru acoperirea subvențiilor la energia termică livrată populației, 380 de miliarde de lei pentru plata unor datorii istorice privind unele lucrări publice executate deja și nedecontate, 180 de miliarde de lei pentru finanțarea lucrărilor la drumuri județene, 244 de miliarde de lei pentru asigurarea salariilor profesorilor și 36 de miliarde de lei pentru cofinanțările unor proiecte locale finanțate de Uniunea Europeană prin Agenția SAPARD. Mai este nevoie de 34 de miliarde de lei pentru amenajarea sediilor primăriilor din comunele Sarata (nou-înființată), Bogdănești, Oncești, Berești-Tazlău.
Rectificarea, un eșec perpetuu
O umbră de speranță mai stă în rectificarea bugetară anunțată pentru finalul acestei luni. Președintele Benea spune că se preconizează o rectificare de 6.000 de miliarde de lei la nivel național. „Nu e mult, nu e puțin. Sper să nu aloce Bacăului mai puțin de 150 de miliarde de lei, deși ar fi nevoie urgent de cel puțin 290 de miliarde de lei”, a explicar președintele CJ.
Ce va fi din septembrie, cînd se va confirma că s-a alocat doar o mică parte din necesar? Olga Hăineală, directorul executiv al Direcției Generale Buget-Finanțe a CJ, are soluții verificate deja în toți anii din urmă, pentru că toate rectificările au fost dezamăgitoare. Hăineală are două variante pentru rezolvarea problemelor ce stau să apară. Prima este ca toate consiliile locale să-și găsească venituri proprii pentru rezolvarea priorităților de rang zero, iar a doua, „să-și prioritizeze cheltuielile funcție de resursele de finanțare”. Conducerea CJ este de părere că și administrațiile locale trebuie să caute să-și mai rezolve din probleme și să nu aștepte numai de la Centru. „Mi s-ar părea normal ca veniturile consiliilor locale să crească. Pot fi atrase venituri prin înființarea de servicii și societăți comerciale”, afirmă Olga Hăineală.
Problemele încep după rectificare
După ce Bucureștiul va aproba rectificarea bugetară, problemele abia urmează să înceapă, pentru că banii pentru localități se împart la Consiliu. „Teoretic, banii ar trebui împărțiți de președintele CJ. Dar legislația ne obligă să acordăm fondurile după o formulă care nu ne permite prea mare libertate.Totuși, președintele are posibilitatea să aloce bani, de exemplu pentru rezolvarea unei probleme comune mai multor localități”, afirmă Dragoș Benea. El crede că, prin folosirea formulei de repartizere a fondurilor sînt avantajate tot consiliile locale care au deja bani.
Localitățile județului primesc bani de la buget după cîteva criterii adoptate la o mai veche ședință de CJ. Este vorba despre împărțirea cotei de 17 la sută din impozitul pe venit ce se întoarce la bugetele localităților. Astfel, 25 la sută din total se va îndrepta spre bugetul propriu al CJ, iar diferența de 75 la sută va fi repartizată pe comune, orașe și municipii, după consultarea primarilor, în funcție de mai multe criterii. Astfel, capacitatea financiară a localității contează în proporție de 30 la sută, la fel și suprafața unității administrativ-teritoriale, populația, în proporție de 25 de procente, iar alte criterii, stabilite tot de CJ, 15 procente. Aceste „alte criterii”, după care se împart cele 15 procente sînt împrumuturile pentru programe interne și externe, cofinanțarea proiectelor, investiții noi sau aflate în derulare, centrele de ocrotire a copiilor, reparații și modernizări, programe și proiecte culturale și sociale. Acest set de indicatori a fost folosit și la fundamentarea bugetelor pe anul 2004. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns