Cum alegem geamurile termopan

Alegerea geamului termopan dă dureri de cap multor oameni care nu prea știu ce să cumpere din multitudinea de oferte cu care îi

întîmpină comercianții. Existența pe piață a numeroase sisteme de tîmplărie face dificilă alegerea, în majoritatea cazurilor singurul criteriu fiind prețul de achiziție. De cele mai multe ori sînt neglijate costurile ulterioare necesare întreținerii și remedierii defecțiunilor care apar în timp, care pot depăși chiar investiția inițială.

Prima problemă asupra căreia trebuie să se decidă viitorul beneficiar este materialul din care este realizată tîmplăria: din PVC, aluminiu, lemn sau lemn stratificat. În ultima vreme, PVC-ul a cîștigat teren în fața lemnului sau aluminiului. Tîmplăria din PVC oferă un raport calitate-preț destul de rezonabil și asigură o bună protecție termică, deoarece își păstrează calitățile la temperaturi cuprinse între -50 și 80 de grade Celsius, în timp ce aluminiul pierde mai repede căldura. Foarte important într-o tîmplărie în afară de profile, armătura și feronerie este tipul de geam folosit. În funcție de calitatea acestuia, reușiți să vă izolați termic și fonic mai mult sau mai puțin locuința. Indicatorul de bază la un geam îl reprezintă coeficientul de transfer termic.

Cum se calculează prețul unui geam

Prețul ferestrei se calculează în funcție de materialul folosit la tîmplărie, de modurile în care se dorește deschiderea ferestrei, de calitatea geamului utilizat și, nu în ultimul rînd, de felul în care se face montajul. Există și firme care atrag clienții cu prețuri la metru pătrat. Este bine de știut, însă, că un cost mic înseamnă slabă calitate sau chiar falsuri. Prețul nu este, însă, unicul criteriu după care se face alegerea ferestrelor. Alegerea exclusivă după preț este o mare greșeală, deoarece aparentul cîștig se poate transforma într-o pierdere pe termen lung. O ofertă de 40-50 euro pe metru pătrat reprezintă un fals care induce în eroare beneficiarul. În condiții minime de calitate și echipare a tîmplăriei, prețul real e de cel puțin 2,5 ori mai mare, iar pentru ferestre de calitate superioară depășește acest nivel de cîteva ori. Adrian Sichitiu, inspectorul șef al Inspectoratului de Stat în Construcții al județului Bacău, spune că, de regulă, firmele de profil calculează prețul la fața locului în funcție de geometria suprafeței unde se va monta geamul și, nu în ultimul rînd, de preferințele clientului. La formarea prețului final contribuie și feroneria (modul cum alege beneficiarul să închidă fereastra) și montajul. Pentru alegerea corectă a tipului de geam pentru o tîmplărie anume, trebuie cunoscuți o multitudine de factori ce țin de condițiile climatice ale zonei, topografia zonei, nivelul de poluare fonică etc.

Ce este un un geam termoizolator

Geamul termopan, denumit de multă lume după numele unei firme, este, de fapt, un ansamblu format din două foi de sticlă, etanșate perfect, între care există un mediu gazos. Principiul este foarte simplu: două foi de sticlă așezate la o distanță măsurabilă în milimetri, separate de un cadru din baghetă-distanțier de aluminiu, etanșeizate, formînd o unitate monobloc ce reduce transmisia termică și fonică. Grosimea foii de sticlă este variabilă, ca și distanța dintre ele, eficacitatea produsului fiind direct proporțională cu dimensiunile acestora. La atragerea, respectiv respingerea razelor solare contribuie și culoarea sticlei, care variază de la clasicul incolor la albastru, verde, ocru și gri în diverse tonuri.

Fereastra – principala cale de pierdere a agentului termic

Deși suprafața ferestrelor ocupă 10% din cea totală a unei încăperi, prin ea se pierde în afară cea mai mare parte a căldurii. O foaie de sticlă obișnuită, groasă de patru milimetri transferă 90% din caldură, deci are o pierdere foarte mare. Pierderea de căldură poate fi redusă pînă la 60%, dacă ferestrele obișnuite sînt înlocuite cu un geam termopan cu etanșare dublă, alcătuit din două foi de sticlă cu grosimea de patru milimetri fiecare, avînd un cadru din baghetă-distanțier de aluminiu de 12 mm, umplută cu silicagel și un cordon de butil extrudat aplicat pe laturile baghetei, menit să constituie o barieră împotriva vaporilor de apă. Efecte asemănătoare se pot obține și în condițiile în care este utilizat un geam termoizolator format din două foi de sticlă, una normală, iar cealaltă cu depunere

de tip Low emisivity (LOW E), o sticlă formată din mai multe straturi microscopice, de regulă din argint, depuse unul peste altul pe geam. De remarcat și diferența mică de preț între geamul termoizolator clar și cel cu LOW E în comparație cu economia de căldură care se realizează. Există o diferență de consum anual de combustibil convențional pentru un metru pătrat de suprafață încălzită la utilizarea diferitelor tipuri de geam. În cazul în care ferestrele dintr-o locuință au sticlă simplă, pierderea de combustibil convențional este de aproximativ 60 de litri pe an pentru fiecare metru pătrat de geam. O pierdere anuală de 30 de litri de combustibil pentru fiecare metru pătrat de geam este manifestată și în cazul ferestrelor cu geam termoizolator clar cu aer, o pierdere anuală de 14 litri de combustibil este realizată în cazul ferestrelor cu geam termoizolator LOW E cu aer și o pierdere anuală de opt litri de combustibil pentru fiecare metru pătrat de fereastră este întîlnită în cazul utilizării geamurilor termoizolatoare cu kripton. Adrian Sichitiu mai spune că, pe lîngă diminuarea pierderilor de căldură, un geam termoizolator poate proteja locatarii și față de zgomotul din exterior.

Ce alte tipuri de geamuri pot fi folosite:

• geamuri cu sticlă securizată rezistentă la șoc, antiefracție, armate;

• geamuri cu rezistentă antifoc sporită;

• geamuri de securitate tip antiglonț;

• geamuri cu sticlă colorată în masă, sticlă reflectorizantă, sticlă ornament;

• geamuri cu sticlă prelucrată prin sablare, curbare etc;

• geamuri cu sticlă care se „autocurăță”, cu sticlă de înaltă calitate împotriva razelor x, etc;

• geamuri combinate funcție de locul în care urmează a fi folosite: reflexive, colorate în masă recomandate pentru pereți cortină, luminatoare etc.

• alte geamuri speciale cu lamele de sticlă fixe și oscilante montate pe interiorul sau exteriorul fațadelor, cele destinate realizării de „fîntîni de lumină” în interiorul clădirilor etc. (Elena SOLOMON)