Salariații care au mai multe servicii în baza unor contracte de muncă pe perioadă determinată de timp trebuie să cotizeze la bugetul statului pentru fiecare dintre ele. De la întîi martie, cînd a intrat în vigoare noul Cod al Muncii, mulți angajatori și salariați s-au adresat instituțiilor abilitate să dea informații despre noua lege și mai ales asupra modului de plată a contribuțiilor către stat. „Codul Muncii nu prevede modul în care sînt calculate contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat (CAS) și la fondul de șomaj. Calculul se face însă în baza Legii pensiei”, ne-a declarat Teodor Agachi, director general la Direcția Generală de Muncă și Solidaritate Socială (DGMSS) din Bacău. Conform Legii pensiei, la CAS angajatul plătește 9,5%, iar angajatorul cotizează 24,5%. La fondul de șomaj salariatul contribuie cu 1%, iar patronul cu 3,5%. Un angajat nu are voie să muncească mai mult de 9 ore pe zi cu tot cu orele suplimentare, dar nu are voie să depășească 48 de ore pe săptămînă lucrate. „Dacă o persoană are încheiat un contract individul de muncă pe perioadă nedeterminată de opt ore pe zi, și un alt contract pe perioadă determinată de patru ore la altă unitate economică, fiecare unitate va plăti contribuția la cele două fonduri în procentul stabilit de Legea 19, aplicat la salariul primit de angajat de la cei doi patroni. Cînd persoana iese la pensie se adună toate aceste contribuții și se stabilește cuantumul pensiei”, a mai precizat Teodor Agachi. (C.T.)
Cum plătesc dările la stat angajații cu mai multe contracte de muncă
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.