În momentul în care cumpărăm un pește, trebuie să fim cu foarte mare băgare de seamă pentru că nu de multe ori, aparențele înșeală. Peștele proaspăt are carnea tare și dacă-l ridicăm de pe masă, corpul îi rămîne rigid. Dacă apăsăm cu degetul carnea de pe spate și-i rămîne urma în carne, înseamnă că peștele este stricat. Culoarea branhiilor este de asemenea un bun indiciu. Cele roșietice indică prospețimea, pe cînd cele palide ne îndeamnă să-l lăsăm deoparte. Peștii proaspeți au solzii strălucitori și se curăță ușor, iar cristalinul ochilor se menține limpede. Așezat în apă, peștele stricat se ridică sau plutește între ape, deoarece organele interne au intrat în putrefacție, iar gazele rezultate ridică peștele la suprafață. Cel mai sigur indiciu rămîne însă mirosul. Acesta nu ne poate înșela niciodată. Dacă mirosim cavitatea bucală sau branhiile, în cazul peștilor stricați vom simți un miros specific de amoniac. (Florin CRĂCIUN)
Lasă un răspuns