Cum va arăta noua Constituție

Mai puțin de trei săptămîni au mai rămas pînă cînd băcăuanii cu drept de vot vor fi chemați să își spună punctul de vedere cu privire la actualul proiect al noii Constituții. După ce s-a mai liniștit puțin toată agitația declanșată în urma fixării datei referendumului pentru 19 octombrie, o dată mult prea aproiată pentru a se putea organiza pe îndelete o asemenea manifestare, autoritățile locale și-au suflecat mînecile, s-au pus pe treabă și au început să ia primele măsuri în vederea organizării referendumului. Cu toate că pregătirile pentru desfășurarea acțiunii sînt în toi, statul nu s-a ocupat prea atent și de popularizarea textului noii Constituții lasă de dorit. În rîndurile de mai jos puteți urmări cîteva din prevederile incluse în noua Constituție, așa cum vor fi supuse spre aprobarea electoratului la referendumul din 19 octombrie. (Elena SOLOMON)

Statul român

1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.

2) Forma de guvernămînt a statului român este republica.

3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989 și sînt garantate.

4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului

puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale.

5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.

Suveranitatea

1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.

2) Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Teritoriul

1) Teritoriul României este inalienabil.

2) Frontierele țării sînt consfințite prin lege organică, cu respectarea principiilor și a celorlalte norme general admise ale dreptului internațional.

3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sînt declarate municipii.

4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine.

Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni

1) Statul are ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea

cetățenilor săi.

2) România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.

Cetățenia

1) Cetățenia română se dobîndește, se păstrează sau se pierde în condițiile prevăzute de legea organică.

2) Cetățenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobîndit-o prin naștere.

Dreptul la identitate

1) Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținînd minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.

2) Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținînd minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români.

Românii din străinătate

Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sînt.

Pluralismul și partidele politice

1) Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale.

2) Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectînd suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației.

Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale

Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale se constituie și își

desfășoară activitatea potrivit statutelor lor, în condițiile legii. Ele

contribuie la apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor lor.

Accesul liber la justiție

1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea

cauzelor într-un termen rezonabil.

4) Jurisdicțiile speciale administrative sînt facultative și gratuite.

Libertatea individuală

1) Libertatea individuală și siguranța persoanei sînt inviolabile.

2) Percheziționarea, reținerea sau arestarea unei persoane sînt

permise numai în cazurile și cu procedura prevăzute de lege.

3) Reținerea nu poate depăși 24 de ore.

4) Arestarea preventivă se dispune de judecător și numai în

cursul procesului penal.

4.1) În cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate

dispune pentru cel mult 30 de zile și se poate prelungi cu cîte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depășească un termen rezonabil, și nu mai mult de 180 de zile.

4.2) În faza de judecată instanța este obligată, în condițiile legii, să

verifice periodic, și nu mai tîrziu de 60 de zile, legalitatea și

temeinicia arestării preventive și să dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau dacă instanța constată că nu există temeiuri noi care să justifice menținerea privării de libertate.

4.3) Încheierile instanței privind măsura arestării preventive sînt

supuse căilor de atac prevăzute de lege.

5) Celui reținut sau arestat i se aduc de îndată la cunoștință, în

limba pe care o înțelege, motivele reținerii sau ale arestării, iar

învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la

cunoștință numai în prezența unui avocat, ales sau numit din

oficiu.

6) Punerea în libertate a celui reținut sau arestat este obligatorie,

dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum și în alte situații

prevăzute de lege.

7) Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în

libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauțiune.

8) Pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătorești de

condamnare, persoana este considerată nevinovată.

9) Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decît în

condițiile și în temeiul legii.

9.1) Sancțiunea privativă de libertate nu poate fi decît de natură

penală.

Dreptul la apărare

1) Dreptul la apărare este garantat.

2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un

avocat, ales sau numit din oficiu.

Libera circulație

1) Dreptul la liberă circulație, în țară și în străinătate, este garantat. Legea stabilește condițiile exercitării acestui drept.

2) Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul

sau reședința în orice localitale din țară, de a emigra, precum și de

a reveni în țară.

Viața intimă, familială și privată

1) Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și

privată.

2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu

încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele

moravuri.

Inviolabilitatea domiciliului

1) Domiciliul și reședința sînt inviolabile. Nimeni nu poate

pătrunde sau rămîne în domiciliul ori în reședința unei persoane

fără învoirea acesteia.

2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru

următoarele situații:

a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărîri judecătorești;

b) înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizică sau

bunurile unei persoane;

c) apărarea securității naționale sau a ordinii publice;

d) prevenirea raspîndirii unei epidemii.

3) Percheziția se dispune de judecător și se efectuează în condițiile și în formele prevăzute de lege.

4) Perchezițiile în timpul nopții sînt interzise, în afară de cazul

infracțiunilor flagrante.

Secretul corespondenței

Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poștale, al convorbirilor telefonice și al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

Libertatea conștiinței

1) Libertatea gîndirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor

religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi

constrîns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă,

contrare convingerilor sale.

2) Libertatea conștiinței este garantată; ea trebuie să se manifeste

în spirit de toleranță și de respect reciproc.

3) Cultele religioase sînt libere și se organizează potrivit statutelor

proprii, în condițiile legii.

4) În relațiile dintre culte sînt interzise orice forme, mijloace, acte

sau acțiuni de învrăjbire religioasă.

5) Cultele religioase sînt autonome față de stat și se bucură de

sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenței religioase în

armată, în spitale, în penitenciare, în azile și în orfelinate.

6) Părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine.

Libertatea de exprimare

1) Libertatea de exprimare a gîndurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sînt inviolabile.

2) Cenzura de orice fel este interzisă.

3) Libertatea presei implică și libertatea de a înființa publicații.

4) Nici o publicație nu poate fi suprimată.

5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligația de a face publică sursa finanțării.

6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.

7) Sînt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la

război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau

religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la

violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor

moravuri.

8) Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă

la cunoștință publică revine editorului sau realizatorului, autorului,

organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de

multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile

legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.

Dreptul la informație

1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.

2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sînt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

3) Dreptul la informație nu trebuie sa prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea națională.

4) Mijloacele de informare în masă, publice și private, sînt obligate

să asigure informarea corectă a opiniei publice.

5) Serviciile publice de radio și de televiziune sînt autonome. Ele

trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante

exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii și

controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin

lege organică.

Dreptul la învățătură

1) Dreptul la învățătură este asigurat prin învățămîntul general

obligatoriu, prin învățămîntul liceal și prin cel profesional, prin

învățămîntul superior, precum și prin alte forme de instrucție și de

perfecționare.

2) Învățămîntul de toate gradele se desfășoară în limba română.

În condițiile legii, învățămîntul se poate desfășura și într-o limbă

de circulație internațională.

3) Dreptul persoanelor aparținînd minorităților naționale de a învăța limba lor maternă și dreptul de a putea fi instruite în această limbă sînt garantate; modalitățile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.

4) Învățămîntul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse

sociale de studii copiilor și tinerilor proveniți din familii defavorizate

și celor instituționalizați, în condițiile legii.

5) Învățămîntul de toate gradele se desfășoară în unități de stat,

particulare și confesionale, în condițiile legii.

6) Autonomia universitară este garantată.

7) Statul asigură libertatea învățămîntului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățămîntul religios este organizat și garantat prin lege.

Accesul la cultură

1) Accesul la cultură este garantat, în condițiile legii.

2) Libertatea persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale și universale nu poate fi îngrădită.

3) Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea

culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea

moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume.

Dreptul la mediu sănătos

1) Statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurator sănătos și echilibrat ecologic.

2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.

3) Persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și a ameliora mediul înconjurător.

Dreptul la ocrotirea sănătății

1) Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat.

2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a

sănătății publice.

3) Organizarea asistenței medicale și a sistemului de asigurări

sociale pentru boală, accidente, maternitate și recuperare, controlul

exercitării profesiilor medicale și a activităților paramedicale,

precum și alte măsuri de protecție a sănătății fizice și mentale a

persoanei se stabilesc potrivit legii.

Dreptul de vot

1) Cetățenii au drept de vot de la vîrsta de 18 ani, împliniți pînă

în ziua alegerilor inclusiv.

2) Candidații trebuie să fi împlinit, pînă în ziua alegerilor inclusiv,

vîrsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților

sau în organele administrației publice locale, vîrsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vîrsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.

Dreptul de a fi ales

1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care

îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16, alineatul 3, dacă

nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului

37, alineatul 3.

2) Candidații trebuie să fi împlinit, pînă în ziua alegerilor inclusiv,

vîrsta de cel puțin 23 de ani, pentru a fi aleși în Camera

Deputaților sau în organele locale, și vîrsta de cel puțin 35 de ani,

pentru a fi aleși în Senat sau în funcția de Președinte al României.

Dreptul de a fi ales în Parlamentul European

În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii

români au dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European.

Libertatea întrunirilor

Mitingurile, demonstrațiile, procesiunile sau orice alte întruniri sînt

libere și se pot organiza și desfășura numai în mod pașnic, fără nici

un fel de arme.

Dreptul de asociere

1) Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în

patronate și în alte forme de asociere.

2) Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independenței României sînt neconstituționale.

3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții

Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai

armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin

lege organică.

4) Asociațiile cu caracter secret sînt interzise.

Munca și protecția socială a muncii

1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a

meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă.

2) Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea

privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămînal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege.

3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.

4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbații.

5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul

obligatoriu al convențiilor colective sînt garantate.

Interzicerea muncii forțate

1) Munca forțată este interzisă.

2) Nu constituie muncă forțată:

a) activitățile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum și

cele desfășurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de conștiință;

b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiții normale,

în perioada de detenție sau de libertate condiționată;

c) prestațiile impuse în situația creată de calamități ori de alt

pericol, precum și cele care fac parte din obligațiile civile normale

stabilite de lege.

Dreptul la grevă

1) Salariații au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor

profesionale, economice și sociale.

2) Legea stabilește condițiile și limitele exercitării acestui drept,

precum și garanțiile necesare asigurării serviciilor esențiale pentru

societate.

Dreptul de proprietate privată

1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sînt

garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sînt stabilite de

2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de

lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii pot dobîndi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeana și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală.

3) Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate

publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

4) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi

subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi

proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau

construcțiilor, precum și pentru alte daune imputabile autorității.

5) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) și (4) se stabilesc de

comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergență, prin

justiție.

6) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind

protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la

respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin

proprietarului.

7) Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al

dobîndirii se prezumă.

8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori

contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii.

Dreptul la moștenire

Dreptul la moștenire este garantat.

Nivelul de trai

1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de

protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai

decent.

2) Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la

asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și

la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetățenii au dreptul și la măsuri de asistență socială, potrivit legii.

Familia

1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a

asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.

2) Condițiile de încheiere, de desfacere și de nulitate a căsătoriei

se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai

după căsătoria civilă.

3) Copiii din afara căsătoriei sînt egali în fața legii cu cei din

căsătorie.

Proprietatea

1) Proprietatea este publică sau privată.

2) Proprietatea publică este garantată și ocrotită prin lege și aparține

statului sau unităților administrativ-teritoriale.

3) Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu

potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea

teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac

obiectul exclusiv al proprietății publice.

4) Bunurile proprietate publică sînt inalienabile. În condițiile legii

organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică.

5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice.