Curaj cu perdea

Ștefan RADU

în anii din urmă, este la modă ca orice publicație mai acătări să aibă o pagină web. Acolo, cititorii care au pierdut obiceiul de a cumpăra gazeta de la chioșc pot găsi textele cele mai importante și cîteva poze. însă avantajul remarcabil este că la finalul fiecărui articol există un forum. Acolo își dau întîlnire oameni din spațiul virtual, greu de localizat și de identificat. Nu există vîrstă, nu există date confirmate, ci doar dorința de a comunica. Multe persoane care accesează forumurile chiar se iau în serios și propun teme dintre cele mai interesante. Criticile sau laudele lor cîștigă întotdeauna atenția mea, ele fiind feedback-ul de care am nevoie. Din păcate, imensa agoră informatică a devenit spațiu de manifestare și pentru inși măcinați de propriile lor frustrări. Ei au descoperit că pot să transmită lumii, în voie, toate înjurăturile care le aglomerează circumvoluțiunile modeste fără a risca postura de papagali publici. âși iau cîte un nickname (pseudonim, poreclă, nume de împrumut…) și sub pavăza anonimatului devin extrem de curajoși. Din punctul meu de vedere, situația mi se pare inechitabilă: eu scriu, semnez și îmi asum eventualele erori de percepție a relităților obiective. Nu este corect ca mai apoi să fiu desființat de către un „nickname”, o voce anonimă, eventual vehementă și vindicativă, căreia nu am cum să-i ripostez. Curajul manifestat, după o perdea groasă, de către un judecător asexuat și depersonalizat, măcinat de preconcepții și incapabil de asumarea propriei lui argumentări mă întristează și mă îngrijorează pentru că nu știu pînă unde poate merge un asemenea preopinent cu mască. Gîndul mă duce la proasta înțelegere a noțiunii de libertate individuală. Unii continuă să creadă că au dreptul la orice fel de manifestare. Puțini sînt aceia care știu că „libertatea mea încetează la vîrful nasului tău”…
Indiferent de subiectul pe care l-am abordat în articolele mele, mereu s-au găsit „comentatori” care erau interesați nu de argumentele mele, ci doar de defulările lor. De exemplu, în momentul în care am încercat să atrag atenția asupra unor anomalii în organizarea asociațiilor de locatari, unul ce-și zice „tornado” (cu literă mică pentru că așa vrea el!) a bătut cîmpii despre cît de cinstiți și harnici sînt cei care lucrează în sistem. Din păcate, ziarele locate, periodic, prezintă situații penale în care sînt implicați președinți și administratori de asociații. Mîine, poimîine, vom afla de la prietenii lui „tornado” că avem de-a face cu „înscenări politice ale oligarhilor ce sug sîngele poporului” și nu de infracțiuni banale… Sau iată un alt subiect: despre viciu și virtute. Cineva s-a supărat pentru că am pus în discuție – și cu acel prilej – noțiunea de libertate. Insul anonim care a intrat pe forum m-a catalogat drept excesiv de religios și s-a îndoit de faptul că poți fi liber într-o lume a compromisurilor. Pînă aici nu am ce comenta. Este dreptul oricărei persoane să creadă ce dorește. Numai că în finalul intervenției sugera că aș minți în textul meu și că am interese ascunse atunci cînd pun în opoziție virtutea și viciul! N-am înțeles firul logic – dacă a existat! – al demonstrației sale… Libertatea se naște din virtute și se asumă individual. Nu poți să fii liber și curajos cînd te ascunzi sub un nume de împrumut doar pentru a da sentințe absurde.
Din păcate, trăim într-o societate unde puține lucruri sînt asumate individual. Locuitorii din Ferentari consumă utilități, dar nu înțeleg de ce ar fi obligați să le și plătească; politicienii promit în campanii lucruri pe care nu le vor realiza vreodată; iar mita și traficul de influență sînt condamnabile doar atunci cînd ne afectează propriile interese. Și foarte grav este că ne manifestăm „curaj” doar în fața celor mai slabi ca noi. în rest, lovitura pe la spate, „săpăliga”, bîrfa sînt comportamente cotidiene, forme penibile ale unei „disidențe” mizere. Ca întotdeauna și în orice vremuri… au pierdut obiceiul de a cumpăra gazeta de la chioșc pot găsi textele cele mai importante și cîteva po

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!