CURIERUL DE VINERI

Al cui este războiul?

Priveam zilele trecute imaginile terifiante despre actele de terorism petrecute la Madrid. Și îmi stăruia în minte aceeași întrebare care era pe buzele tuturor: Pentru ce se întâmplă toate acestea? Pe cine urăsc cei care sunt în stare de asemenea lucruri?

Fanatismul religios este o realitate dar nu și o scuză. Nimic nu poate scuza sau îndreptăți un om să comită, chiar în numele religiei, asemenea fapte. Mai știu că nici o religie din lume nu încurajează omorul și că toate propovăduiesc toleranța, încrederea și speranța. Rezultatele la care se ajunge uneori din interpretări greșite sunt cu atât mai cumplite cu cât sunt săvârșite în numele religiei.

Natura umană este prin definiție una religioasă. Avem nevoie de credință, așa cum avem nevoie de o axă care să ne orienteze. Unul dintre preceptele de bază spune că trebuie să fim îngăduitori cu aproapele nostru. Este iarăși adevărat faptul că în înțelegerea și aplicarea normelor religioase intervin diferențele specifice bazinelor etnice cărora le aparținem.

Unul dintre marii cercetători ai fenomenului pe care îl presupune terorismul afirmă că în acest secol, marile divergențe vor porni de la faliile dintre culturi. Se vorbește în mod curent despre cultura creștină versus cea musulmană iar sintagma Occident versus Islam este una deja uzuală. Nu voi intra în polemici referitoare la cultura occidentală postmodernistă în raport cu societățile musulmane tradiționale sau conservatoare. Mă refer la un singur aspect. Dincolo de toate considerațiile teoretice realitatea rămâne. Dură. Pentru că mor oameni nevinovați pentru un război pe care alții îl numesc sfânt. Sfânt pentru cine?

Bacăul are un parteneriat solid cu Franța

La jumătatea lunii februarie, Consiliul Județean Bacău a fost invitat să participe la Cea de a doua întrunire a partenerilor Centurio manifestare organizată de către Adunarea Regiunilor Europei la Strasbourg. Reprezentul Consiliul Județean la această manifestare a fost Iulia Ciobotici, consilier în cadrul Direcției Integrare Europeană, Resurse Umane, Dezvoltare.

Dana Pricopie : Ce reprezintă programul Centurio ?

Iulia Ciobotici : Programul Centurio a fost creat de către Adunarea Regiunilor Europei în 1994 pentru a dezvolta regionalismul în Europa și pentru a încuraja dezvoltarea durabilă și coeziunea economică și socială, de a îmbunătăți deprinderile managementului de proiect, transferul de competențe cheie între Regiunile Uniunii Europene și țările partenere candidate. Programul Centurio implică organizarea de activități și vizite de studii în regiunile partenere. Principalul obiectiv al programului Centurio este promovarea dialogului și a schimbului de experiență între Regiunile Europei în vederea îmbunătățirii capacității administrative și sprijinirea capacității democratice în domenii cheie ale politicii regionale. Programul care și-a deschis porțile și țărilor ce nu sunt membre UE, se desfășoara într-o bază multianuală în perioada 2004-2006.

D.P. Care a fost scopul actualei întâlniri ?

I.C : Au avut loc interviuri individuale ale partenerilor de proiect cu Secretariatul ARE, iar în a doua zi a sesiunii a avut loc Întrunirea Comitetului Centurio, ce a avut pe ordinea de zi subiecte legate de prezentarea proiectului Centurio ce urmează a fi depus spre co-finanțare INTERREG IIIC de către ARE, desemnat lider al proiectului Centurio. Menționez că proiectul include un număr de 20 parteneriate reprezentând un număr de 59 Regiuni.

D.P. Care sunt domeniile vizate de Proiectul Centurio ?

I..C. Domeniile vizate de parteneriatele Centurio abordează domenii cheie a politicii regionale și anume : turism durabil de calitate, politica de mediu (cuprinzând infrastructura de mediu și energetică), dezvoltarea economică durabilă și dezvoltarea socială. Această ultimă categorie implică probleme legate de transportul durabil, dezvoltarea IMM-urilor, educația adulților și pregătirea profesională. Fiecare din aceste subiecte reprezintă o componentă specifică a proiectului Centurio. Consiliul Județean Bacău este implicat în două parteneriate în cadrul Proiectului Centurio, ambele în domeniul turismului durabil. Primul parteneriat este reprezentat de Regiunile : Trento (Italia), Olomuc (Cehia) și Bacău. Al doilea parteneriat cuprinde Regiunile Languedoc Roussillon și Bacău.

D.P : Cum s-a derulat programul concret al întâlnirilor?

I.C. : Au fost întâlniri individuale cu partenerul francez (reprezentanta Regiunii Languedoc Roussillon). Din nefericire, partenerii italieni și cehi nu au participat la întrunirile individuale. După discuțiile purtate cu partenerul francez am avut interviul cu Secretariatul ARE.

În discuțiile purtate cu partenerul francez am abordat problema realizării primului stadiu operațional al parteneriatului în Regiunea Languedoc Roussillon, în concordanță cu solicitările programului Centurio. Propunerea inițială de proiect transmisă de către regiunea franceză la ARE, prevedea ca primul stadiu operațional să aibă loc în Bacău. În cooperare cu partenerul francez, s-a propus ca primul stadiu operațional să aibă loc în luna noiembrie 2004, aceasta în condițiile în care perioada sugerată de ARE în Planul Operațional al proiectului era februarie 2005.

Un alt aspect pe care l-am discutat cu partenerul francez s-a referit la modificarea perioadei de organizare a celui de al doilea stadiu operațional în Bacău. Având în vedere faptul că al doilea stadiu operațional al parteneriatului între Regiunile Trento-Olomuc-Bacău va avea loc în luna mai 2005 în Bacău, s-a lansat idea organizării acestui stadiu operațional împreună cu regiunea franceză. Bineânțeles, această propunere urmează a fi supusă aprobării ARE.

În a doua zi a manifestării a avut loc ședința în plen și prezentarea generală a Proiectului Centurio, după care au fost organizate, în paralel, două ateliere în cadrul cărora au fost dezbătute probleme referitoare la bugetul operațiunii și organizarea activităților, precum și la strategia de comunicare și angajamentul partenerilor. Conferinta s-a încheiat cu prezentarea Proiectului Declarației finale a Celei de a doua întâlniri a partenerilor Centurio, prin care s-a adoptat activitatea proiectului Centurio și bugetul provizoriu al proiectului.

D.P :Cine va suporta diversele cheltuieli, de pildă cele legate de transport sau altele ?

I.C : Doar țările UE25 sunt eligibile pentru finanțare INTERREGIIIC. Cheltuielile de transport și cazare pentru regiunile din țările din categoria a treia ce nu beneficiază de finanțare INTERREG pot fi acoperite de către partenerii UE25 în cazul în care acestea își desfășoară activitățile în țările partenere UE25. Mai mult partenerii UE25 își pot acoperi cheltuielile de transport și cazare cand își desfășoară activitățile în țările din categoria a treia. Acest gen de cheltuieli sunt eligibile pentru INTERREG, partenerilor UE25 fiindu-le rambursate 50% din cheltuieli.

Considerând acest aspect, am sugerat partenerului francez analiza posibilității acoperii cheltuielilor de transport /cazare din resurse proprii pentru cel de al doilea stadiu operațional ce va avea loc în Bacău. În proiectul inițial, cheltuielile de transport erau suportate de țara invitată, iar cele de cazare de regiunea gazdă. In urmă cu câteva zile, regiunea parteneră franceză, a confirmat, provizoriu, capacitatea de a acoperi cheltuielile de transport și cazare a reprezentanților în proiect a celor doua regiuni, atât pentru primul (Languedoc) cât și al doilea stadiu operațional (Bacău), ceea ce ar reduce bugetul Consiliului Județean. Urmează să primim decizia finală a Regiunii Languedoc Roussillon referitoare la buget în cursul saptămânii urmatoare.

In vederea diseminarii produselor și rezultatelor proiectului Centurio, ARE organizează 5 Conferințe Centurio în perioada 2004-2006, din care prezența la trei din acestea este obligatorie. Bugetul Conferințelor nu este inclus în bugetul parteneriatelor. Mai mult, se preconizează ca ARE să stabilească un „fond de solidaritate” din care să ramburseze o parte din cheltuielile regiunilor partenere din țările categoriei a treia.

D.P: Exista aspecte ale Proiectului care au fost abordate în discuțiile cu Secretariatul ARE?

I.C : Discuțiile individuale cu reprezentanții ARE au vizat cateva probleme care nu erau clar prezentate în documentele transmise. De pildă, modalitatea de prezentare a rapoartelor financiare și necesitatea auditării acestora de experți contabili independenți. Deoarece regiunile din cea de a treia categorie de țări, din care face parte și România, nu sunt eligibile pentru fonduri ERDF, Consiliul Județean nu trebuie să transmită la ARE rapoartele financiare verificate de experți contabili, ci doar chitanțele fiscale și alte documente financiare traduse în limba engleza.

D.P : Ce obligații au țăarile participante în acest proiect ?

I.C. : Așa cum am menționat anterior, fiecare parteneriat trebuie să participe la cel putin trei Conferințe Centurio. În acest context, participarea la prima conferință (Heves -Ungaria,) din octombrie 2004 și ultima (Alsacia, Franța) în decembrie 2006 sunt obligatorii pentru toți partenerii Centurio. Cea de a doua Conferință Centurio la care Consiliul Județean va trebui să participe va avea ca tematică turismul durabil și se va desfășura la Acores (Portugalia).

Consiliul Județean va trebui ca în perioada imediat următoare să transmită la ARE Planul operațional și bugetul modificat, declarația de co-finanțare, acordul de cooperare cu regiunile partenere și ARE, precum și buletinul de vot pentru desemnarea reprezentantului în Comitetul de Conducere al proiectului Centurio. Cele nouă regiuni din România implicate în proiectul Centurio, vor trebui să desemneze un reprezentat în Comitetul de Conducere al cărui rol va fi de a reprezenta partenerii Centurio și de a realiza toate sarcinile solicitate în implementarea proiectului. Mai mult, acest comitet va fi angajat în soluționarea potențialelor stari conflictuale între parteneri, ce ar putea conduce la eșecul proiectului.

D.P : Care credeți că va fi impactul acestui proiect la nivelul județului ?

I.C : Turismul poate fi un element important pentru dezvoltarea județului Bacău, în special pentru zonele ce au un potențial diversificat și interesant de atracții, variind de la mediul natural, urban sau rural, patrimoniul istoric și arhitectural, cultura și tradiții. Turismul poate completa alte sectoare economice, creând locuri de muncă, creștere economică și ridicarea nivelului de trai a populației destinației turistice gazdă. În contextul globalizării, competiția în cadrul acestui sector este acerbă. De aceea este foarte important ca atât administrația publică cât și operatorii turistici să cunoască evoluția tendințelor dezvoltării turismului la nivel internațional și să țină cont de ceea ce turiștii (diverse grupuri țintă) doresc să găsească în destinațiile turistice. Acest schimb de experiență între regiuni poate constitui nu numai o cale de transfer a bunelor practici în domeniul turismului durabil, dar și posibilitatea constituirii de noi contacte precum și a atragerii de turiști străini în destinațiile turistice din județul Bacău.

Deși județul Bacău prezintă un grad relativ ridicat de atractivitate, numărul de turiști și veniturile rezultate din activitatea turistică și în special agroturistică sunt relativ modeste ca urmare a insuficientei promovări, lipsei unui personal calificat la nivelul standardelor europene, precum și a unui spirit managerial relativ redus în acest domeniu. Unitățile care au apărut și s-au dezvoltat din inițiativa privată, oferă un bun contra exemplu, reprezentând o alternativă de succes, apreciatã în mod pozitiv de clienți.

Tendințele internaționale de dezvoltare a turismului evidențiază ca turismul de masă nu mai este de succes, turiștii căutând originalitate și calitate în destinațiile turistice, un mediu nepoluat și o identitate locală puternică. Noile tendințe în dezvoltarea turismului sunt reprezentate de eco-turism și turismul alternativ („elitist” destinat „cunoscătorilor”, cultural, istoric, monahal, etc.). Pe viitor, pentru a deveni competitivă industria turistică va trebui să încorporeze criteriile ecologice în activitățile sale.

în prezent, este din ce în ce mai dificil să fie atrași turiști, în baza unei prezentări vagi și generale. Astfel, produsele turistice sunt apreciate nu numai în baza originalității, dar și în baza calității, expresiei stilului de viață al destinației turistice, personalizării produsului turistic, dar și a prețului care face diferența. Având în vedere cele menționate mai sus oferta turistică trebuie să fie foarte flexibilă, să se „muleze” pe tendințele turistului sau a grupurilor țintă vizate, încât să poată să facă față pieții concurențiale în domeniul turismului.

Personal, consider că acest proiect va sprijini administrația publică locală în elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă a turismului, în transferul bunelor practici acumulate de-a lungul proiectului către sectorul industriei turistice prin intermediul strategiei de informare, a seminarelor ce vor fi organizate în timpul derulării proiectului și a comunicării prin intermediul mijloacelor mass-media. O altă posibilitate este includerea operatorilor turistici din jude în așa numitele „rețele turistice” și căpătarea unei noi identități pe piața turistică europeană

Capitalul uman este principala investiție

Printre proiectele derulate de Consiliul județean care au avut un impact deosebit se numără și cel denumit „Rețea de instruire a funcționarilor din administrația publică locală-RIF-APL”. Acesta a fost finanțat prin programul Phare 2000- Coeziune Economică și Socială, componenta Dezvoltarea Resurselor Umane în Contextul Restructurării Industriale-Contractul RO 0007.02.01.01.0237.

Consiliul județean Bacău, în calitate de solicitant a avut ca parteneri în acest proiect Consiliul județean Vaslui și Casa Corpului Didactic din aceeași localitate.

Bugetul proiectului a fost de 170 000 de Euro, din care grantul(finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene) a acoperit suma de 100 000 de Euro. Ca și cofinanțator Consiliul județean Bacău a trebuit să participe cu suma de 35 000 de Euro.

Crearea Rețelei de informare a funcționarilor APL s-a născut dintr-o necesitate, datorită faptului că Regiunea Nord-Est este o zonă cu resurse naturale diverse dar limitate. În aceste condiții, capitalul uman reprezintă principala bogție a regiunii.

Prin proiect se propune îmbunățirea calității instruirii profesionale a funcționarilor din administrația publică locală în șapte domenii prioritare ale ariei lor de activitate.

Activitatea principală este reprezentată de furnizarea de training pentru 200 de funcționari din administrația publică locală din județele Bacău și Vaslui. Rețeaua RIF-APL, este alcătuită din Centrul de instruire Bacău, amplasat în sediul Complexului muzeal „Iulian Antonescu” și Centrul de instruire Vaslui, amplasat în sediul Prefecturii din județul Vaslui.

Printre obiectivele declarate ale proiectului se numără perfecționarea continuă a resurselor umane din administrația publică locală în acord cu strategia pentru coeziune economică și socială. Creșterea gradului de stabilitate a grupului țintă se realizează prin asigurarea și dezvoltarea nivelului de competență profesională și socială și prin îmbunătățirea abilităților de comunicare a funcționarilor din administrația publică locală.

Cursurile susținute de lectori cu un înalt nivel de pregătire au vizat domenii majore ca importanță și arie de activitate, cum sunt dezvoltarea regională, integrare europeană și scriere de proiecte, legislație și finanțe în administrația publică locală, comunicare-imagine, informatică și limba engleză. ” Consider că acest curs a fost foarte util, mai ales în condițiile în care eu nu știam deloc limba engleză. Metoda de predare a fost accesibila, cursul a fost construit pe baze interactive prin discutii purtate între cursanti; s-a pus accent pe lucrul individual, am avut multe exercitii- ca teme pentru acasă. Sunt convinsă că pe viitor acest curs mă va ajuta mai ales că este un punct de plecare în studiul limbii engleze”, ne-a declarat Cornelia Munteanu, una dintre cursante.

Și lectorii sunt mulțumiți de receptivitatea participanților la aceste cursuri.

Limba engleză este astăzi un mijloc internațional de comunicare fapt care determină pe mulți să se instruiască în acest domeniu. Ioana Bostan, lectorul cursului de limba engleză este de părere că ” toți cursanții au dat dovadă de receptivitate, mai ales dacă luăm în considerare factorul vârstă care este uneori important în inițierea unei limbi străine. Pentru persoane adulte, care nu au noțiuni de limba engleză, aceasta pare la prima vedere inaccesibilă, atât din punctul de vedere al vocabularului, al gramaticii și în special al pronunției. Am optat pentru o metodă modernă de predare, în care gramatica și vocabularul sunt introduse treptat, printr-o varietate mare de exerciții, conversație, fără a creea senzația de aglomerare. S-au folosit materiale fotocopiabile, puse la dispoziția fiecărui cursant, pentru înlesnirea modului de lucru. Am pus accent îndeosebi pe conversație, pe exersarea pronunției, pe repetarea treptată a noțiunilor dobândite anterior. Am lucrat foarte mult pe tipuri de exerciții de conversație individuală, cu perechi (pair work) sau cu întregul grup. Impactul și relevanța acestor cursuri consider că au fost unele deosebite având în vedere rezultatele remarcabile obținute de către cursanți la testele finale”.

Un alt obiectiv este identificarea surselor de finanțare pentru plata instruirii și formării profesionale a funcționarilor prin asigurarea fondurilor necesare pentru elaborarea materialelor necesare informării și instruirii, organizarea și susținerea de cursuri, organizarea de acțiuni în spiritul conceptului european de calitate a serviciilor.

Noi investiții pentru servicii sociale

Pentru anul 2004 pot fi depuse proiecte cu o valoare maximă a grantului care să reprezinte echivalentul în lei a 20 000 de USD.

Contribuția locală minimă necesară este de 5 la sută din grantul solicitat. Pot solicita finanțare organizații intermediare care își propun realizarea unor proiecte în beneficiul grupurilor dezavantajate definite de Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS). Sunt considerate organizații intermediare eligibile organizații neguvernamentale cu experiență în domeniul serviciilor sociale și autorități ale administrației publice locale aflate în relații de parteneriat cu organizații neguvernamentale specializate în domeniul serviciilor sociale și cu grupuri dezavantajate.

FRDS susține cu deosebire proiecte care înființează noi tipuri de servicii sociale într-o comunitate, care răspund nevoilor identificate ale beneficiarilor, precum și componente inovatoare ale unor proiecte aflate în derulare. Condiția este ca aceste proiecte să nu fi beneficiat anterior de finanțare FRDS.

Fondul Român de Dezvoltare Socială este un organism de interes public, apolitic, aflat sub autoritatea Guvernului. Creat ca un mecanism de combatere a sărăciei la nivel comunitar, FRDS oferă comunităților sărace și grupurilor dezavantajate posibilitatea de a-și identifica problemele prioritare, de a participa la elaborarea unor cereri de finanțare și la realizarea unor proiecte care să ducă la rezolvarea acestor probleme.

Pentru îndeplinirea rolului său, FRDS acționează în principal prin finanțare de proiecte menite să îmbunătățească condițiile de viață ale beneficiarilor și prin acordare de asistență tehnică menită să stimuleze capacitatea comunităților de a se autoorganiza și de a reuși să-și rezolve problemele prin eforturi proprii.

Componenta Servicii Sociale Comunitare

Obiective și beneficiari

Unul din obiectivele acestei componente sunt creșterea accesului grupurilor dezavantajate la servicii sociale comunitare care răspund la nevoile lor immediate. Se urmărește și întărirea capacității organizațiilor neguvernamentale și a autorităților locale de a răspunde nevoilor în schimbare ale grupurilor dezavantajate.

Programul se adresează grupurilor dezavantajate provenite din mediul urban și rural.

FRDS definește grupul dezavantajat ca fiind „grupul de persoane sărace caracterizate printr-o nevoie de bază comună relativ omogenă pe care nu și-o pot satisface prin propriile eforturi. Aceste persoane nu beneficiază de sprijinul necesar acordat prin intermediul programelor de asistență socială și nu beneficiaăz de sprijin din partea membrilor familiei sau de alte forme de sprijin. Persoanele care răspund definiției amintite sunt copii abandonați de părinți, care nu beneficiază de sprijin material și afectiv al familiei, femei sărace cu mulți copii, având rolul de cap de familie, persoane fără adăpost, persoane sărace analfabete, care trăiesc în locuri izolate și nu beneficiază de drepturile acordate.

Tipuri de proiecte eligibile

Sunt centrele de zi, serviciile în domeniul promovării sănătății, servicii de îngrijiri la domiciliu, adăposturi temporare, centre de informare și consiliere și centre comunitare de reintegrare socială a tinerilor aflați în situații de risc.

Lista proiectelor nu exclude posibilitatea ca organizațiile intermediare să propună în baza unor idei novatoare, proiecte diferite față de cele exemplificate, cu condiții îndeplinirii principiilor FRDS și a celorlalte cerințe.

Deoarece FRDS își propune mai degrabă să aibă inițiative complementare decât să le concureze pe cele existente, beneficiază de sprijin mai ales proiectele care nu se suprapun cu programe derulate sau resurse alocate de ministere sau de alte instituții.

Serviciile oferite prin proiect nu trebuie să duplice serviciile care se oferă deja în sistem public, venind astfel în sprijinul dezvoltării sistemului de asistență socială.

În egală măsură, FRDS susține cu deosebire proiecte care înființează într-o comunitate, noi tipuri de servicii sociale care răspund nevoilor identificate lae beneficiarilor, precum și componente inovatoare la eunor proiecte aflate în derulare și care nu au mai beneficiat anterior de finanțare FRDS.

Actele vor fi eliberate de un ghișeu unic

Conform legislației în vigoare, a fost stabilită organizarea la nivelul consiliilor locale a serviciilor publice comunitare locale.Acest lucru a fost posibil prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale și a formațiunilor locale de evidență a populației.

Una dintre atribuțiile cele mai importante ale acestor servicii publice comunitare locale este aceea de a elibera în sistem de ghișeu unic, certificatele de stare civilă, cărțile de identitate, de alegător, pașapoartele simple, permisele de conducere și certificatele de înmatriculare ale autovehiculelor.

În aceste condiții este evident că, pentru desfășurarea acestei activități în condițiile impuse, este necesar un spațiu cât mai adecvat specificului acesteia. În cadrul ultimei ședințe de consiliu a fost aprobată darea în admoinistrare a unui imobil aparinând domeniului public județean. Aceasta ca răspuns la adresa Consiliului local al municipiului Bacău care a solicitat Consiliului județean clădirea situată pe strada Henri Coandă. Clădirea face parte din domeniul public al județului Bacău și se afla în administrarea Direcției generale pentru Protecția Copilului.

Limitele dreptului de administrare asupra clădirii vor face obiectul unui contract de administrare încheiat între Consiliul județean Bacău și Consiliul local al municipiului Bacău.

Pagină realizată de Consiliul Județean Bacău