Curtea Constituţională discută miercuri legea privind comasarea alegerilor

Curtea Constituţională a României (CCR) reia, miercuri, pentru a treia oară, discutarea sesizării Uniunii Social Liberale (USL) prin care se contestă Legea privind comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale.

Pe 18 ianuarie, CCR a amânat dezbaterile pe motiv că trebuie să ceară Guvernului detalii privind impactul financiar al aplicării acestei legi, respectiv dacă se economisesc 20 de milioane euro prin comasarea alegerilor.

Sesizarea a fost depusă la CCR pe 22 decembrie 2011.

„Prin legea pentru comasarea alegerilor se încalcă articolul 1 din Constituţie privind separarea puterilor în stat, articolul 11 legat de respectarea tratatelor internaţionale – respectiv Codul bunelor practici în materie electorală, dar şi articolele 15, 36, 37, 124 şi 126 referitoare la prelungirea mandatelor primarilor, consilierilor şi preşedinţilor de consilii”, declara în decembrie 2011 liderul deputaţilor social-democraţi, Mircea Duşa.

Tot atunci Partidul Social Democrat (PSD) emitea un comunicat de presă în care avertiza că respingerea moţiunii de cenzură, prin obligarea parlamentarilor Puterii să nu participe la vot, nu face decât să menţină România pe calea derapajului autoritarist pe care a intrat în ultimii ani.

”O analiză corectă ar trebui să ducă, în mod normal, la respingerea legii de către Curtea Constituţională, instituţie căreia îi cerem, măcar acum, o atitudine de respect faţă de lege şi democraţie. Astăzi, 22 Decembrie 2011, prin respingerea moţiunii de cenzură, actuala Putere a călcat în picioarele principiile şi idealurile pentru care s-a luptat la Revoluţia din 1989. Atunci, românii au cerut dreptul de a-şi decide soarta prin vot, au cerut pluralism politic, au cerut libertatea. Astăzi, PDL şi aliaţii săi au decis că oamenii pot să voteze doar când decide puterea politică, nu când o cer actele constitutive ale unui stat care se pretinde democratic”, se explica în comunicatul citat.

USL considera că, în condiţiile în care preşedintele statului îşi permite să susţină că ”stabilitatea” – ”adică menţinerea puterii” – este mai importantă decât democraţia, ”este clar că România se situează deplin în afara valorilor Uniunii Europene”.

Guvernul şi-a angajat răspunderea, în decembrie 2011, în faţa Parlamentului, pentru proiectul de lege privind organizarea alegerilor parlamentare şi locale din anul 2012 în aceeaşi zi şi pentru proiectul de lege privind promovarea magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi Parchetul de pe lângă ÎCCJ.

Parlamentarii au transmis 18 amendamente la primul proiect de lege, iar Guvernul a acceptat patru.

De asemenea, printr-un amendament depus de deputatul PDL Mircea Toader se instituie obligativitatea ca preşedinţii birourilor electorale comunale, orăşeneşti şi municipale, precum şi locţiitorii lor să fie jurişti neafiliaţi politic şi care să nu fie rude, până la gradul IV, cu vreunul dintre candidaţi.

O altă propunere, făcută de PNL şi acceptată de Guvern, prevede că birourile electorale ale secţiilor de votare sunt formate dintr-un număr impar de membri, pentru a putea tranşa deciziile.

În proiectul propus iniţial de Guvern, birourile electorale aveau un preşedinte, un locţiitor şi cel mult şase reprezentanţi propuşi de partide, dar prin amendare se adaugă încă un membru.

Guvernul a motivat necesitatea comasării alegerilor prin faptul că astfel s-ar evita derapajele electorale din anul 2012. Proiectul de lege nu prevede şi reducerea numărului de parlamentari.

Data alegerilor comasate se va stabili prin hotărâre de guvern. AGERPRES