La Buhusi, pe 4 martie 1977, cutremurul a zguduit, cu putere izbucnita din fundul iadului, un spital. Bolnavii care nu erau imobilizati s-au napustit la usi, îngroziţi. Ajunsa afara, tirindu-se, asupra unei suferinde s-a prabusit un cos de soba.
Acoperind-o ca sa o apere cu propriul trup, o asistenta a fost izbita în cap de una dintre caramizi. Fulgerul mortii a culcat-o la pamînt, pe loc. Spitalul în care a murit asistenta Maria Teslaru este acum sectie de psihiatrie.
Nu s-a facut un cît de simplu gest pentru memoria asistentei. Din simplitatea unui colt de lume, retrasa în liniste, Teodora Busuioc, traitoare a clipei în care si-a pierdut viata, sub ochii ei, asistenta Maria Teslaru, careia îi era colega, transmite din ce în ce mai încet, un mesaj: uitînd-o pe Maria Teslaru, îi culcam la pamint crucea sufletului, pe care si l-a învesnicit jertfindu-se. (Aurel V. ZGHERAN)
Lasă un răspuns