Lume, lume, soroo lume! După îndelungi căutări și documentări, după discuții cu persoane cunoscătoare și apel la documentații ale hackerilor, vă prezentăm aici un material inedit. Nici marile firme furnizoare, nici micii hackeri amatori nu doresc să cunoașteți aceste lucruri. Dacă vi se aduc la cunoștință, vi se spun insuficient de clar, adesea într-o limbă străină, așa încît răspunderea să fie a dumneavoastră, iar banii dumneavoastră … ai lor!
Iată, deci, pe unde se scurg banii dumneavoastră fără să beneficiați de ei.
Numărul 1: telefoanele mobile. Mici, comode, utile,și scumpe (dacă le comparăm cu chenzina medie a cetățeanului) se fură cu succes. Din poșete, din buzunarul de la spate sau de la centură, de pe ghișeul magazinului unde l-ai uitat un minut pînă să plătești banii la casierie. Există veritabile rețele create prin complicitatea (in)voluntară între hoții albi sau tuciurii și tehnicienii specialiști în decorarea și repararea lor. Unii lucrează, putem presupune, chiar la puncte oficiale de desfacere a telefoanelor mobile. E normal, altfel unde? Alții sînt de găsit doar pe piața neagră. Deși telefoanele mobile au cod PIN și cod PUK, acestea depind de cartelă. Deci hoțul aruncă cartela furată, pune una nouă și totul e minunat, adio protecție! Mai există un cod, specific aparatului, numit cod IMEI (rugați furnizorul să vă arate secvența de taste care trebuie apăsată pentru ca aparatul să afișeze codul IMEI) pe baza căreia s-ar putea bloca într-o rețea, un telefon furat. Dar acest lucru nu se face din mai multe motive: clientul nu știe codul IMEI. Pot exista alte aparate cu același cod IMEI. (Deși el este, teoretic, unic!) Riști ca furnizor să blochezi alt abonat. Clientul poate greși codul IMEI reclamat. Și cel mai mare motiv: la orice telefon furat se vor primi de acum încolo apeluri noi, se va vinde o cartelă, iar tot un telefon nou și o cartelă sau un abonament putem presupune că va cumpăra și păgubitul. Și va primi și el apeluri. În loc de un client, acum furnizorul poate să aibă doi. Deci furnizorul de telefonie cîștigă din aceasta.
Ce motiv ar avea să oprească sau să împiedice cumva furturile? Valoarea pagubelor: milioane per bucată telefon mobil în condiții în care media furturilor ajunge la una bucată pe oră în unele orașe.
Remedii: niciunul, dar deschideți bine ochii.
Numărul 2: nișele telefonice neînchise pe la blocuri. Ați văzut panoul cu conexiuni telefonice descuiat? Sunați urgent compania de telefoane, ignorați întrebarea operatorului care cere să știe ce defect are telefonul dumneavoastră și cereți ca echipa de depanare să vină să verifice corectitudinea cablării, să încuie și să sigileze nișa descuiată. Au existat cazuri de acest gen în orașe ca Bacău, Piatra-Neamț. În Bacău, un abonat cu factură mare avea șuruburile din nișă (cele cu care se prind firele de telefon) lustruite de cît se umblase la ele, dar se întreba mirat de ce are factura mare. Oricine poate folosi un fir telefonic neprotejat pentru a se conecta la el. De asemenea, locatarii anumitor blocuri în care atîrnă la vedere și la îndemînă mănunchiuri de fire telefonice trebuie să ia măsuri, să le protejeze. Cea mai simplă protecție ar fi să vă parolați telefoanele astfel încît să nu fie posibile decît apeluri locale și eventual să puneți un lacăt pe panoul telefonic și o notiță lipită pentru uzul depanatorilor care n-au încuiat nișa. „Cheia este la șeful de scară!” În condițiile în care viața privată a consumatorului este protejată, asemenea cablări neprotejate și nișe deschise sînt nu numai locuri pe unde se scurg banii dumneavoastră, dar și forme de imixtiune potențială în viața privată. Compania furnizoare ar trebui să vă asigure cumva că neaveniții nu pot accesa ușor firele telefonice. O idee ar fi, de exemplu, montarea de șine, tuburi sau alte elemente prin care să treacă mănunchiurile de fire care sînt acum expuse. Sau n-ar trebui? Ce ziceți dumneavoastră? Dar compania furnizoare de telefonie ce zice?
Numărul 3: telefoanele fixe cu antenă numite cordless. Acela care are o parte fixă și una mobilă cu care vă plimbați prin casă. Riscul major este ca altcineva cu o parte mobilă similară să vină în raza de acțiune a unității dumneavoastră fixe și să realizeze convorbiri de la numărul dumneavoastră. Sînt vulnerabile mai ales modelele Panaphone. Unele modele de la firme de marcă, beneficiind de tehnologii ca „spread spectrum” și circuite de cifrare sînt mult mai greu de interceptat. Posesorii cordlessurilor de la etajele superioare ale blocurilor turn sînt cei mai amenințați, deoarece fiind la înălțime antenele lor bat mai departe, la circa două blocuri distanță. Amenințarea este serioasă, sînt destule locuri în Bacău unde interceptarea este posibilă, unde se pot asculta convorbirile posesorilor de cordless sau se poate suna pe banii lor. Din motive evidente, nu putem publica harta acestor locuri, dar un hacker știm că o are deja.
Remedii: cumpărați cordless-uri de marcă (dar necazul e că sînt aproape de prețul unui telefon mobil), parolați telefonul, încît să nu accepte decît apeluri locale, scoateți cordless-ul din funcțiune dacă plecați de acasă, în concediu și dacă e noapte (da, noaptea se poate folosi linia dumneavoastră, iar paguba, dacă se sună în alte județe, e cam la fel de mare ca ziua, tarifele fiind mult mai mici doar la apelurile locale), folosiți cheița cu care sînt dotate unele modele pentru a-l încuia. Evitați telefoanele pe care scrie (doar în engleză, din păcate) că datorită interferențelor pot rezulta taxări suplimentare. Cereți traducerea inscripțiilor de pe cutia cordlessului. Dacă aveți suspiciuni întemeiate și suspectați că sînteți ținta unui asemenea hacker care folosește linia dumneavoastră, cereți de la furnizorul de telefonie să vă emită factură detaliată (atenție, factura se taxează suplimentar cu circa 25000 lei – deci cereți așa ceva doar cînd suspectați pagube mai mari) și căutați pe factura detaliată numere pe care nu le cunoașteți sau la care n-ați sunat niciodată. Puteți ține pe o agendă lîngă telefon evidența numerelor la care ați sunat dumneavoastră. Îi veți găsi astfel pe cei la care a sunat piratul.
De ce nu intervine Romtelecom făcînd ea, firma, asemenea recomandări? Nu știm. Dar e cert că apelurile furate astfel sînt plătite de cineva, în speță de posesorii posturilor, neinformați și incapabili să probeze frauda. Iar pentru firma încasatoare, faptul că se plătește e tot ce contează.
Investigația noastră continuă. Intenționăm ca într-unul din numerele viitoare, nu neapărat cel de peste o săptămînă, să mai publicăm ceva despre felul cum se scurg banii dumneavoastră. Prin telefon sau pe alături. Și e vorba de zeci și sute de milioane…
Notă: La data închiderii ediției, prețul pentru servicii telefonice, factură detaliată, poate să se fi schimbat. Puteți cere informații la numerele specializate ale companiei, dar nu uitați că, la Romtelecom cel puțin, ele nu mai sînt gratuite. ( la 930)
Lasă un răspuns