Dan POPA
Recent, ziarul „Adevărul” a organizat, împreună cu o instituție avidă
de comenzi, un spectacol mediatic sub numele „Protecția
drepturilor de autor în România”, apoi a lansat o pagină de
„adevăruri” și publicitate mascată sub titlul „Securizarea – mijlloc de
protecție a proprietății intelectuale”. Amestecîndu-se într-un veritabil
ghiveci falsificarea produselor informatice cu cea a băuturilor și
țigărilor a rezultat ceva, un text, greu digerabil chiar și pentru
cunoscătorii legii drepturilor de autor. Iar ceea ce au trecut discret
sub tăcere invitații la dezbatere și ceea ce, dimpotrivă, au afirmat
sus și tare invitații (poate-poate ne-or convinge și pe noi ), veți citiți
mai departe. Căci adevărul e nuanțat și depinde de interesele celor
ce-l exprimă, chiar și într-un ziar ca „Adevărul”.
Cîteva mituri și legende legate de drepturile de autor și piraterie, difuzate sub firma „Adevărul”:
– „creează pericol social” – mai curînd dacă piratul s-ar ocupa de alte furturi, furturi din locuințe, spargeri, omucideri sau alte crime ar fi pericolul mai mare;
– „avem toți de suferit” – cum suferă cei care cumpără software pirat sau alte produse, atunci cînd, și aceasta se recunoaște, unele au practic calitatea originalelor, nu pot înțelege. Ba chiar clonele sînt mai ieftine, degrevate de costurile de reclamă și au și avantajul că limitează creșterea de prețuri exagerată a produselor originale, fiind o forță de echilibru, așa cum sînt valutiștii pentru cursul monedelor. Evident, tot forță ilegală. De scandalul medicamentelor generice anti SIDA pentru țările africane vă amintiți? Firmele posesoare de licențe, în goana după profit ar fi preferat să-i vadă pe africani morți decît tratați cu medicamente generice, copiate. Avem sau nu nevoie uneori de produse contrafăcute? Ați muri neluînd un medicament generic, falsificat ca marcă dar corect la compoziție, de dragul de a respecta o lege strîmbă ? Cine zice „da” ?;
– „pierde cultura națională” – fals sau cel puțin ciudat, deoarece accesul liber la cunoaștere și informație e un factor de culturalizare;
– „folosirea creațiilor autorilor fără ca aceștia să fie răsplătiți duce la scăderea capacității lor creatoare” – irelevant atîta vreme cît oamenii sînt plătiți indiferent de vînzări, cu salarii minore. Ba dimpotrivă, un efect poate fi creșterea creativității în alte domenii. Personal, constatînd ce prost sînt plătit în România ca programator am decis: ori programez numai pentru străinătate, ori mă apuc de altă muncă de creație, de exemplu scriu eseuri pentru ziarul local, pentru informarea cititorilor. Să vă spun că toți foștii mei agajatori regretă plecarea mea?
– „doar mijloacele de securizare pot stopa pirateria” – fals, deși ar vrea Imprimeria Națională să fie adevărat, pentru creșterea cifrei proprii de afaceri. Pirateria prin internet și cea de la om la om, ori cea înfăptuită în domeniul muzical prin serviciile Napster, apoi programul Gnutela și alte produse care permiteau trimiterea informației de la un utilizator la altul nu se pretează la timbrare. Cine îmi pune timbru pe bitul care circulă prin internet? Imprimeria Română? Să fim serioși, domnilor și doamnelor?
Alt mit este că prin stoparea pirateriei va crește substanțial vînzarea produselor originale informatice. Cumpărarea unui produs original sau nu este o decizie de afaceri care depinde de climatul economic general sau de bugetul cumpărătorului, deci și de produsul intern brut pe cap de locuitor ori salariul mediu pe economie. Plus de posibilitatea de amortizare a investiției. Spuneți-mi că pentru mica activitate jurnalistică am să-mi cumpăr, pentru vechiul PC, ultima versiune de Windows sau Ms Office, după asanarea flagelului pirateriei. Vă voi rîde în nas arătîndu-vă computerul pe care lucrez în aceste momente: este dotat cu Linux (anume Mandrake 8.2 pentru specialiști) și rulează un program pentru birotică (Open Office 1.0.2.), cumpărat cu circa doi dolari de la chioșcul de ziare, împreună cu o revistă de calculatoare. Aceasta e părerea mea: presiunea nevoii de costuri mici și stoparea pirateriei vor determina, poate, utilizatorul să se îndrepte spre altceva, dar nu e deloc obligatoriu ca acest altceva să fie întotdeauna un produs privat, original. Poate fi foarte bine un produs Free Software. De altfel, versiunea 9.0 de Linux, care s-a distribuit din martie a.c. încoace prin chioșcurile de ziare s-a vîndut într-un număr record de exemplare, după opinia vînzătorilor, ceea ce arată clar o anume orientare.
Concluzia: starea actuală a pirateriei în România are rădăcini adînci și în nivelul de trai, în oferta cu prețuri exagerate (vestice) făcută pe piața românească, în legislația deficitară și atitudinile patronatului. Același patronat care se plînge de consecințe. Și la urma-urmei nu e o chestiune de drepturi de autor, ci una de decizii de nivel macroeconomic. E un semn că țara nu e condusă bine și legea oferă drepturi doar unora.
Lasă un răspuns