DAȚI-MI CUVÎNTUL! Groapa cu lei

În timpul regelui Darius al Babilonului, unul din cei trei mari dregători ai regelui era și Daniel, aceasta datorită calităților sale, provenit dintre sclavii israeliți capturați la Ierusalim, dar care se închina lui Dumnezeu, și nu idolilor, ca toți ceilalți. Pentru acest fapt, ceilalți dregători, împreună cu satrapii care conduceau regatul, au pus la cale cum să facă să fie pedepsit Daniel, chiar de către rege, pentru credința sa. Și atunci „toți marii dregători ai regatului, marii cîrmuitori, satrapii, sfetnicii și guvernatorii, s-au sfătuit laolaltă cu regele să dea o poruncă și să rînduiască oprirea ca oricine s-ar ruga vreme de 30 de zile altui Dumnezeu și om în afară de tine, rege, să fie aruncat în groapa cu lei” (Daniel 6-8).

Așa a ajuns Daniel în groapa cu lei, deoarece a fost surprins rugîndu-se tot Dumnezeului său în care credea și care, datorită credinței sale, l-a apărat de fiarele cărora l-au aruncat. Numai că a doua zi, cînd a văzut Darius că Daniel era viu și nevătămat, a prea-mărit pe Dumnezeul lui Daniel și a poruncit ca toți cei care l-au sfătuit să dea o astfel de poruncă, să fie ei aruncați în groapa cu lei. Dar pe cei care au aruncat poporul român în groapa cu lei, cine-i va pedepsi? In afară de istorie? Fiindcă așa am ajuns! Ca Daniel în groapa cu lei! Pentru credința de acum 14 ani, că răsturnînd dictatura comunistă ne va fi mai bine, nicidecum mai rău! Ca acum! Cine o duce bine în țara asta, în prezent? Dregătorii, sfetnicii și satrapii guvernamentali, care sînt plătiți din taxele și impozitele contribuabililor, plus cei 300 de miliardari, alături de mulți alți îmbogățiți, din care foarte puțini au reușit prin mijloace cinstite. Restul populației – la groapa cu lei, dintre care unii români au ajuns niște deșeuri umane, rugîndu-se, ca și Daniel, bunului Dumnezeu să-i ajute să supraviețuiască și acestui blestem! Căci blestem a fost și este pentru Țara Românească prezenta guvernare, sub care poporul trăiește un coșmar grotesc, din care nu știe cînd se va mai trezi!

Aceste două moduri diferite de viață reprezintă poli diferiți ai existenței umane. Nu este exclus să fie unul din scopurile „regizorilor” acestui fiasco erconomic al României, în beneficiul unor indivizi care „cotizează” gras față de mai-marii lor. Ca-n Sicilia. In timp ce restul de la groapa cu lei simt că trupul, inima și sufletul le sînt năpădite de un fel de amorțeală. Subnutriția, frigul și lipsa de medicamente compensate și gratuite sînt dușmanii cu care se confruntă zi de zi. Pînă și internații din spitale trebuie să-și aducă medicamentele cu ei!

Clopotele bisericilor bat în dungă, neîntrerupt, pentru cei dispăruți! Pe drumul dintre rațiune și durere îmi apare pe ecranul minții știrea cu privire la privatizarea Petrom-ului, cînt vor fi scoși în șomaj alte cîteva mii de oameni, fiindcă așa ne dictează mai-marii finanțelor lumii, spre a ne putea bucura de credite și de bunăvoința celor din Uniunea Europeană. Cam scump ne costă toate mofturile astea! Dar la cine să te plîngi?! Romtelecom-ul l-au terminat. E pe drojdie. Aceeași soartă au avut-o mai toate „marile privatizări” din țară. Cum să ne meargă bine?! Din banii obținuți prin privatizare, o parte trebuiau să meargă și la Fondul de Pensii. Numai că s-a omis. Ca și cum pensionarii de astăzi ar fi apărut peste noapte și nu ar fi contribuit și ei, timp de-o viață, la tot ce se înstrăinează sub ochii lor, știindu-se prea bine că ei nu mai au cum protesta! Banii lor cred că au mers la campanii electorale, sau pentru îmbunătățirea „imaginii” României peste hotare. Și măcar dacă s-ar fi îmbunătățit cu ceva! Dar, ce folos? Românii tot așa sînt priviți peste hotare, ca și pînă acum. Ca niște oameni din lumea a treia!

În această luptă a contrariilor învingătorii sînt, deocamdată, guvernanții cu întreg cortegiul lor de satrapi. Dar, pentru cît timp?!

Doar n-o să dureze la nesfîrșit guvernarea asta! Orice început are și un sfîrșit! Totul este ca lumea să nu-și piardă încrederea în capacitatea de a rezista în momentele de restriște, oricît de copleșitoare și vrăjmașe ar fi împrejurările. Poate cu ajutorul bunului Dumnezeu, anul 2004, care bate la ușă, va fi anul ieșirii noastre din groapa cu lei.

Să ne ajute Dumnezeu și Maica Domnului! (Aurel BERARU)