Băcăuanii care sînt pe punctul de a-și pierde locurile de muncă riscă să nu primească ajutor de șomaj, deoarece patronii lor nu și-au plătit dările către stat. Multe firme au acumulat de-a lungul timpului debite enorme la fondul de șomaj, lucru care va lovi mai întîi de toate în salariați. Controalele din acest an au stabilit debite în valoare de 392 de milirde de lei la un număr de 378 agenți economici. Peste 100 de miliarde de lei din datorie este deținută de cei 12 mari debitori din județ. În fruntea acestora conduc Carom Onești cu 28 miliarde datorii la fondul de șomaj, Chimcomplex – 28 de miliarde de lei, Exploatarea Minieră Comănești – 16 miliarde de lei, BAT Moinești – 11 miliarde de lei, Foserco Tîrgu Ocna – 10 miliarde de lei. „Dintre marii debitori, o parte sînt în administrare specială, pentru că sînt scoși la privatizare, iar alții au dosare de eșalonare a datoriilor aprobate de Ministerul Muncii și achită ratele conform graficului”, ne-a declarat Steluța Niță, director de buget la AJOFM Bacău. Anul acesta, inspectorii Agenției au recuperat din debitul total, prin executări silite, peste 33 de miliarde de lei. „Legea prevede că neachitarea acestor debite are repercursiuni asupra viitorilor șomeri care nu pot primi indemnizația dacă angajatorul nu și-a achitat datoria către bugetul fondului de șomaj. De regulă patronii vin să achite din restanțe cînd au intenția de a disponibiliza salariați”, a mai precizat directoarea Niță. (Claudiu TĂNĂSESCU)
Datoriile patronilor îi împiedică pe băcăuani să primească ajutorul de șomaj
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.