De ce să te cari din PDL

Era 2004, trecuseră alegerile locale, iar PNL înregistrase un nou eșec. Logic, pentru că bătuse palma cu PSD să nu-l deranjeze pe fostul primar nici cu-o floare. Ba unii lideri liberali obișnuiau să participe la partide de poker pe dezbrăcate cu defunctul. Alegerile pentru Primăria și Consiliiul Local Bacău le câștigase în schimb Romeo Stavarache, de la umaniști. El și echipa lui au trecut ulterior la PNL, după ce Dan Voiculescu s-a aliat cu PSD. Câțiva ani de frecușuri constante, și liberalii care tot făcuseră blaturi cu PSD până în 2004 s-au mutat la PLD, partidul făcut de Băsescu special pentru ruperea PNL. Plecarea s-a făcut cu scandal și acuzații dure, ca să fie trădarea „mai legitimă”. Printre „principiali”, Valerian Vreme, ajuns ulterior deputat și ministru.

Era 2010, PNL intrase în opoziție. Câțiva aleși liberali nu se simțeau confortabil. Geaba ești senator, dacă nu ești cocoțat la putere. Geaba ești consilier local ori județean, dacă nu faci cărțile și te țin ăștia de mână moartă. Soluția rapidă și aducătoare de câștiguri a fost plecarea la PDL. Senatorul Gabriel Berca s-a scremut din rărunchi și a justificat evadarea cu principii, doctrine, devieri și alte vorbe din trusa retorilor și limbuților nației. Pe la televiziuni, membrii grupării Berca povesteau ce dictatură e în PNL și ce rău au fost ei tratați. Ei, niște valori universale absolute!

Mereu, alții sunt vinovați pentru gesturile lor.

Anii au trecut, PDL era la guvernare singur. Evident, se împărțeau funcții publice. Toți visau noaptea să devină miniștri, secretari de stat, directori de agenții guvernamentale, prefecți, subprefecți, șefi pe la deconcentrate. Iar ziua visele se transformau în bătălii crâncene cu alți colegi de partid ce aveau aceleași ambiții. Unii au câștigat, alții au pierdut în interiorul partidului. Tudorița Lungu, de pildă, a ratat un timp să fie prefect, cum și-ar fi dorit. Dar a prins o funcție de subprefect. Și-a dat demisia din partid, că așa cerea legea. După ce a fost schimbată, a ales tot o funcție publică, la Casa de Pensii, pe care a considerat-o mai potrivită decât revenirea în partid. Gabriel Axinte n-a prins nimic, de aceea s-a supărat și nu a mai trecut pe la sediu câțiva ani.

E 2013. PDL e în opoziție. Asta e viața politică. Gabriel Berca a condus organizația județeană și spune că toți ceilalți sunt vinovați, iar el este singurul care n-are nicio răspundere pentru dezastrul electoral. Una dintre măsuri este să-l numească pe Gabriel Axinte, care avea ani de când nu mai trecuse pe la partid, șef la filiala municipală. Apoi pleacă din PDL, consilier la Cotroceni. În aceeași zi, demisionează și Valerian Vreme. Iar decizia conducerii de la București pare a fi sugerată chiar de Berca: noul șef de la județ va fi Tudorița Lungu, care nu mai avea treabă cu partidul de ani buni.

Ce să mai înțeleagă membrii PDL? E musai să te cari vreo câțiva ani, ca apoi să ajungi șef.