Din punct de vedere al felului sau asprimii lui, atît în practica veche a Bisericii, cît și în cea ortodoxă, postul poate fi de mai multe feluri sau grade:
a) Postul integral (total) sau ajunarea propriu-zisă, care constă în abținerea completă de la orice fel de mîncare și băutură pe un timp anumit. Este postul ținut, timp de 40 de zile, de către Moise pe Sinai, de Sfîntul Prooroc Ilie și de Mîntuitorul în ajunul începerii activității sale mesianice.
b) Postul aspru (xirofagie), în care se îngăduie numai consumarea de hrană uscată: pîine, fructe uscate sau semințe, legume și apă. E postul pe care l-a practicat Sfîntul Ioan Botezătorul în pustia Iordanului, precum și marii asceți și pustnici creștini din epocile de strălucire a monahismului.
c) Postul comun sau obișnuit, în care se admite consumarea mîncărilor gătite din alimente de origine vegetală (inclusiv untdelemnul), excluzîndu-se orice aliment de proveniență animală (carnea, inclusiv cea de pește, untura sau grăsimea, ouăle, laptele și toate derivatele lui). Este postul practicat de marea majoritate a credincioșilor.
d) Postul ușor, numit și dezlegare, în care se îngăduie consumarea peștelui și a vinului, precum și a untdelemnului, în perioadele cînd e impus post aspru. Astfel de dezlegări se acordă pentru sărbătorile mai importante care cad în timpul posturilor de durată, cînd e prescris post aspru sau post comun, ca de exemplu: Bunvestire, care cade întotdeauna în timpul Păresimilor; ele sînt reglementate prin tradiția și practica bisericească, fiind consemnate în Mineie și în Triod (la sărbătorile respective), în Tipicul cel Mare, precum și în Sinxarul de la sfîrșitul unora din edițiile mai mare ale Ceaslovului. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns