Patronii evită să-și închidă firmele fără activitate
În județul Bacău există aproximativ 25.000 de agenți economici, dintre care 8.200 sînt persoane fizice autorizate și asociații familiale. În ultimii ani, 3.400 de societăți comerciale au fost dizolvate deoarece nu și-au majorat la timp capitalul social la cel puțin două milioane de lei. De asemenea, 1.400 de societăți comerciale au fost radiate din alte motive, cum ar fi dorința acționarilor. Din datele existente la Oficiul Registrului Comerțului (ORC) de pe lîngă Tribunalul Bacău rezultă că în județ funcționează, cel puțin în scripte, aproximativ 17.000 de societăți comerciale, adică 24 de firme la mia de locuitori. Cifra este mult mai mare decît este același indicator la nivel național, unde există cam 13 societăți la o mie de români. Chiar și așa, Bacăul, ca și restul țării, nu stă foarte bine la acest capitol, comparativ cu 75 în Grecia, 71 în Italia, 68 în Spania, 68 în Portugalia, 58 în Marea Britanie, 52 în Belgia, 48 în Luxemburg sau 52,69 în ansamblul Uniunii Europene. De altfel, și structura IMM-urilor este diferită la noi față de restul Europei. Dacă, la noi, ponderea IMM-urilor din construcții este de peste trei ori mai mică decît în UE, în sectorul de comerț, hoteluri sau restaurante aceasta este de circa două ori mai mare decît media UE. În același timp, procentul IMM-urilor axate pe servicii financiare este de patru ori mai mic decît cel european.
Modificări legislative pentru curățarea economiei de firmele fără activitate
O mare parte dintre cele 15.000 de micro-mici-mijlocii întreprinderi băcăuane nu mai au de fapt activitate. Această realitate a reieșit mai ales după ce tuturor firmelor li s-a cerut să transforme codul fiscal în cod unic. Speranța autorităților a fost că, în felul acesta, societățile care nu mai au activitate vor dispărea, patronii lor neavînd nici un motiv să facă un dosar întreg de acte și să-și piardă vremea să modifice ceva de care nu se mai pot folosi. În bunul obicei românesc, dacă au văzut că proprietarii de firme nu sînt grăbiți să se conformeze noilor prevederi legale, autoritățile au recurs la prelungirea termenelor limită. Cert este că, pînă acum, puțin peste jumătate din numărul total de firme s-au grăbit să treacă la codul unic. Aceasta este cea de-a doua tentativă de curățire a sectorului. Cu cîțiva ani în urmă, alți guvernanți decideau majorarea capitalului social pentru societățile cu răspundere limitată de la 100.000 de lei, la 2.000.000 de lei, și, pentru societățile pe acțiuni, la 25 de milioane de lei. După prelungiri de ani de zile ale termenelor limită, autoritățile au constatat că 3.400 de societăți nu s-au conformat acestei obligații și au fost nevoite să le radieze.
Patronii încearcă să ocolească taxele
Practica de contabilitate arată că aceste firme au renunțat să mai crească respectivul capital social nu pentru că patronii lor nu ar fi dispus de cele două milioane de lei necesare, ci pentru că, pur și simplu, au renunțat să mai facă afaceri. Concret, orice investitor este obligat să depună în contul bancar al firmei cele două milioane de lei (capitalul social). Extrasul de cont în care figurează suma este prezentat Registrului Comerțului, fiind unul dintre actele obligatorii pentru înmatricularea firmei. Ulterior depunerii actelor (adică la mai puțin o zi distanță), investitorul în cauză poate transforma capitalul social în capital circulant și scoate banii din bancă pentru a-i folosi în afacerea sa. Așadar, banii nu rămîn blocați. Ei trebuie depuși în bancă doar la radierea firmei, ceea ce vine să confirme că cele 3.400 de societăți care nu și-au majorat capitalul au fost scoase de pe piață de regulile originale ale economiei românești.
Mulți investitori faliți preferă să ducă lunar situațiile financiare „în alb”, decît să înfrunte sistemul birocratic și să încerce să radieze firma fără activitate (costurile fiind de ordinul milioanelor de lei). Așa că ei așteaptă să fie radiate din oficiu și să plătească 200.000 de lei pentru aceasta. La nivelul județului, anul trecut au anunțat că nu mai au activitate aproape 800 de societăți comerciale. Pentru unele dintre aceste firme, care aduc, oricum, puțini bani deținătorilor lor, motivația renunțării la activitate este și mormanul de acte pe care trebuie să le completeze și multitudinea taxelor care trebuie plătite pentru continuarea existenței lor. Paradoxal, există societăți ale căror venituri sînt la fel de mici ca și venitul minim garantat (2,5 milioane de lei lunar) și în care așa-zișii patroni (persoane disponibilizate care s-au lansat în afaceri cu bunuri aduse din Turcia, spre exemplu) nu mai sînt dispuși (sau nu mai au de unde) să investească alți bani pentru autorizații de funcționare sau pentru plata unui avocat care să se ocupe de schimbarea de acte.
Foștii patroni așteaptă radierea „din oficiu”
Spre sfîrșitul fiecărei luni, la administrațiile financiare vin reprezentanții tuturor firmelor plătitoare de TVA. Societățile sînt obligate să depună respectivele declarații de TVA. La o astfel de coadă stau și cei care au avut activitate, la un moment dat, însă, din anumite cauze, au decis să nu mai lucreze. Legal, ei ar avea dreptul să depună o cerere la Registrul Comerțului, prin care să declare că nu au activitate și solicită să nu mai depună declarațiile amintite. De regulă, patronii nu se duc la Registru, deoarece consideră taxele mari și, oricum, firmele vor fi radiate după iunie 2004, cînd va deveni obligatoriu codul unic de înregistrare. De cealaltă parte, Gheorghiță Patrichi, directorul ORC Bacău, spune că taxele pe care le încasează instituția sa nu sînt mari, pînă într-un milion de lei, dar unele firme au nevoie și de lichidator, care mai cere ceva bani din buzunarul întreprinzătorului care se lasă păgubaș de afaceri. „Procedura de dizolvare este simplă pentru firmele cu asociat unic, care trec din dizolvare direct în radiere. Pentru societățile cu cel puțin doi asociați, procedura implică o etapă intermediară, lichidarea”, precizează Patrichi. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns