Fiecare început de an aduce de fiecare dată modificări, în special ale legislației fiscale, dar nu numai. La 13 ani de la schimbarea regimului în România, guvernanții încă modifică și răsmodifică actele normative privind modul în care se achită dările către stat și se fac reeșalonările obligațiile buugetare. Anul 2003 va începe cu noi tipuri de facturiere, dar și cu impozitul pe terenul agricol, deși Guvernul Năstase anunțase abia pentru 2005 introducerea acestui bir. De asemenea, s-a terminat cu scutirea de TVA pentru construirea locuințelor și se va aplica un nou sistem de taxe pentru înregistrarea activităților economice
Ziua înscrisă pe ordinele de plată nu se mai consideră ca dată a plății obligațiilor bugetare
De anul viitor, obligațiile bugetare se vor considera plătite la data înscrisă înscrisă pe documentele de plată eliberate de reprezentanții abilitați ai creditorilor bugetari (în cazul plăților în numerar). Pentru plățile efectuate prin decontare bancară sau prin mandat poștal, impozitele, taxele, contribuțiile și celelalte obligații se vor considera achitate la data cînd banii vor ajunge efectiv în conturile bugetare corespunzătoare. Prin urmare, data la care datoriile la buget sînt achitate nu va mai fi, ca pînă acum, aceeași cu data depunerii ordinului de plată la bancă de către contribuabil, ci cînd sumele vor ajunge de la bancă în contul trezoreriei statului. Noutațile sînt prevăzute în Ordonanța Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare. Specialiști ai Direcției Generale a Finanțelor Publice (DGFP) Bacău spun că sistemul a trebuit schimbat din cauza modificării acționariatului băncilor românești. Sistemul în care plata impozitului era considerat la data debitării contului bancar al debitorului (data consemnată de bancă pe documentul de plată) a fost moștenit din perioada în care băncile aparțineau statului. În aceste condiții, era firesc să se considere că banii au ajuns la destinație. Această regulă nu mai corespunde acum realității financiare, iar statul are propriul sistem bancar reprezentat de Trezorerie, instituție care asigură încasarea ritmică a veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor bugetare. Așadar, noul mecanism stabilit prin OU 61/2002 clarifică situația celor trei părțiimplicate în procedura decontării impozitelor și taxelor prin virament. Statul nu-și mai asumă nici un risc și întreaga răspundere privind plata la termenul prevăzut revine contribuabililor. Dacă sumele ajung cu întîrziere se vor calcula dobînzi și penalități de întîrziere și se vor încasa de la contribuabilul în cauză. În plus, dacă sumele confirmate de bancă prin ordinul de plată și extrasul de cont nu ajung la Trezorerie urmare a intrării băncii în faliment sau a incapacității de plată a acesteia, obligațiile de pltă respective se consideră neachitate.
Pentru neachitarea la termenul scadent a obligațiilor bugetare, debitorii vor plăti către Trezorerii:
• dobînzi de întîrziere de 0,7 la sută/zi;
• penalități de întîrziere de 0,5 procente pentru fiecare lună și/sau fracțiune de lună întîrziere, începînd cu prima zi a lunii următoare celei în care expira termenul de plată;
• penalități de 10 procente, pentru nevirarea în termen de 30 de zile de la data scadenței, a sumelor datorate cu titlu de obligații bugetare și reținute la sursă.
Pentru a preveni plata acestor penalități și majorări, documentele de virament trebuie întocmite și prezentate la bancă în timp optim care să acopere numărul de zile necesar circuitului de compensare Bancă comercială – BNR – Trezoreria statului.
Facturile fiscale vor fi mai greu de falsificat
De la 1 ianuarie, agenții economici – persoane fizice și juridice – vor utiliza obligatoriu pentru reflectarea operațiunilor economice numai documente cu regim special executate pe hîrtie autocopiativă cu elemente de securitate specială. După această dată, formularele nepersonalizate sau personalizate rămase în stoc nu vor mai putea fi folosite și vor urma regimul anulării la unități. Documentele acestea nu vor putea fi distruse decît după verificarea integrității și justificării, cu ocazia controalelor programate ale organelor fiscale.
Noile tipuri de imprimate sînt conforme cu prevederile Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 989/2002, scopul fiind reducerea evaziunii fiscale și înșelăciunii între firme. Hîrtia autocopiativă este produsă exclusiv pentru România și permite copierea înscrisului de pe pagina 1 pe exemplarele 2 și 3, dar cu o altă culoare (verde, albastru etc.), fapt posibil datorită unor microcapsule de cerneală aplicate pe spatele hîrtiei. Prima pagină a facturii va avea un element de securitate deosebit, fiind tratată cu un lichid special, astfel încît, atinsă cu o carioca, hîrtia se colorează instantaneu. În acest mod, nici un comerciant nu va mai putea introduce în contabilitate facturi contrafăcute, decît dacă intenționează să eludeze legea. Suplimentar, în masa hîrtiei sînt încorporate fibre fluorescente, cu lungime de doi milimetri, vizibile în spectrul ultraviolet. Maricel Radu spune că, din punct de vedere fiscal, „aceste documente vor acorda o mai bună protecție în ceea ce privește tranzacțiile între firme, dar și în relația acestora cu bugetul statului”.
Deciziile de executare silită vor fi valabile cinci ani
De la începutul anului viitor, obligațiile bugetare restante se vor colecta conform Ordonanței Guvernului (OG) 61/2002, care abrogă toate prevederile legale anterioare. Modalitățile de stingere a creanțelor bugetare sînt plata, compensarea, executarea silită și prescripția. Plata se va face prin decontare bancară, mandat poștal, numerar sau prin anulare de timbre mobile la termenele scadente. iferențele de obligații bugetare, dacă au fost comunicate în primele două săptămîni ale lunii în curs, trebuie achitate pînă la data de 5 a lunii următoare. În cazul în care comunicarea a fost făcută începînd cu a 16-a zi pînă la finalul lunii, termenul de plată este pînă pe data de 20 a lunii următoare. Compensarea este făcută la cererea debitorului, în maximum 30 de zile sau din oficiu. Această procedură se efectuează cu obligațiile bugetare cu termene de plată în anul curent, cu obligații neachitate pînă la sfîrșitul anului precedent, în ordinea vechimii și pînă la stingerea acestora. Compensarea se mai poate face și cu dobînzile, penalitățile de întîrziere aferente obligațiilor bugetare cu termene viitoare, dar numai la cererea plătitorului. Executarea silită începe prin comunicarea unei somații în care debitorul este notificat să achite în termen de 15 zile sau să facă dovada stingerii creanțelor. Somația este obligatorie și poate fi trimisă prin poștă, prin executori bugetari sau înmînată direct. Dacă acesta refuză să primească somația, comunicarea poate fi făcută prin anunț în presa locală sau în Monitorul Oficial. Executarea se poate întinde asupra tuturor proprietăților debitorului. Contestația la executarea silită se poate face numai cu condiția depunerii unei cauțiuni de 20 la sută din suma datorată. Datoriile la bugetele de stat pot fi scăzute din evidența agenților economici, în cazul în care debitorul este declarat insolvabil. Insolvabilitatea este aplicabilă în situația cînd debitorul nu are venituri sau bunuri care s-ar putea preta operațiunii, dacă după încetarea executării silite rămîn creanțe nerecuperate sau dacă debitorul a dispărut sau decedat fără să lase moștenire. Dreptul de executare silită se prescrie după cinci ani de la data încheierii anului fiscal în care a luat naștere acest drept. Acest termen se suspendă în cazul reeșalonării sau amînării la plată.
Țăranii vor plăti impozit pe terenurile agricole
Guvernul a decis să reintroducă, de la 1 ianuarie 2003, impozitul pe terenul agricol, o data cu aprobarea normelor oficiale pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele și taxele locale. Potrivit acestei Hotărîri, taxa pentru un hectar din cel mai bun teren (zona I) este cuprinsă între 300.000 de lei pentru o livadă și 120.000 de lei pentru pășuni și fînețe.
Vor plăti impozit toți cei care au solicitat și primit pămînturi, potrivit legilor fondului funciar, li s-a constituit ori reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere, chiar dacă nu este emis titlul de proprietate. Impozitul pe terenurile din extravilanul localităților se stabilește anual, diferențiat, pe ranguri de localități și categorii de folosință a terenurilor, pe zone (cele mai bune zone fiind cele notate cu I, iar cele mai proaste – cu IV). Impozitul pentru cea mai buna zonă pe pădure va fi de 150.000 lei/hectar, iar pentru zona IV – 80.000 lei/hectar. Livada din zona I va fi taxata cu 300.000 lei/hectar, iar din zona IV – cu 150.000 lei/hectar. Pentru cea mai buna vie, impozitul anual este de 250.000 lei/hectar, iar pentru cea mai slabă – de 100.000 lei/hectar. Taxa pentru terenul arabil este de 150.000 lei/hectar pentru zona I și 80.000 lei/hectar pentru zona IV. Pentru fînețe și pășuni, taxele anuale sînt cuprinse între 120.000 lei/hectar și 60.000 lei/hectar. Pentru terenurile cu ape (iazuri, păstrăvării), impozitul anual este cuprins între 80.000 de lei/hectar pentru zona I și 40.000 lei/hectar pentru zona III, pentru zona IV nefiind perceput impozit.
S-a terminat cu scutirile de TVA pentru construcții
Persoanele fizice sau firmele care au început să-și construiască locuințe înainte de 1 iunie 2002, au beneficiat de scutiri la plata TVA numai dacă și le-au terminat pînă la sfîrșitul acestui an. În conformitate cu prevederile Legii 345/2002 privind TVA, începînd cu 1 iunie veniturile obținute de o firmă de construcții imobiliare intră în sfera de aplicare a acestei taxe și sînt supuse unei cote de 19 la sută. Ca excepție, prin Ordinul Ministerului Finanțelor 1009/2002 se aprobă Normele privind restituirea TVA pentru lucrările de construcție, extindere, consolidare și reabilitare a locuințelor nefinalizate la data de 21 mai 2002 și aplicarea regimului de scutire cu drept de deducere pentru construcțiille efectuate după această dată. Au beneficiat de regimul de scutire cu drept de deducere a TVA românii cu domiciliul în țară și firmele, pentru construcția de locuințe de serviciu sau de intervenție pentru salariații lor. Regimul de scutire de la plata taxei pe valoarea adăugată s-a aplicat numai pentru lucrări realizate în cadrul termenului de valabilitate a autorizației, dar nu mai tîrziu de 31 decembrie 2002, chiar dacă data expirării autorizației de construire este ulterioară sfîrșitului acestui an.
Noi tarife la Registrul Comerțului
Noile taxe practicate de oficiile Registrului Comerțului au intrat în vigoare chiar în perioada Sărbătorilor, așa încît ele vor fi aplicate abia de la 1 ianuarie 2003. Valorile taxelor si tarifelor sînt menținute la nivelurile vechi, dar au fost incluse patru noi poziții:
– Înmatriculare sucursală – pentru care taxa este de 345.000 de lei;
– Înmatriculare ca urmare a schimbării sediului comerciantului dintr-un județ în altul – taxa pentru SNC/SCS este de 345.000 de lei, iar pentru SRL, SA, SCA este de 1.400.000 de lei;
– radierea persoanei juridice/sucursalei – taxa are valoarea de 250.000 de lei;
– eliberare duplicat certificat de înregistrare/anexă, pentru care se percepe o taxă de 50.000 de lei.
Noile reglementări cuprind extinderea pozițiilor la care se poate aplica taxa de urgență, pentru toate operațiunile de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului (ORC) care nu necesită obținerea autorizațiilor de funcționare.
De asemenea, s-au stabilit tarife pentru furnizarea de informații din registrul comertului computerizat, pentru a se asigura caracterul public al Registrului Comerțului.
– 30.000 de lei pentru informații de identificare a unei firme (cod unic de înregistrare, nume, sediu);
– 45.000 de lei ^ 8.500 de lei pentru fiecare înregistrare din baza de date pentru informații despre o firma existentă în baza de date (cu excepția informațiilor menționate);
– 70.000 de lei ^ 8.500 de lei /firmă (date de identificare) pentru informații despre firme structurate pe diferite criterii;
– 100.000 de lei ^ 8.500 de lei (pentru fiecare modificare apărută în existența firmei pentru un raport istoric despre un agent economic, evoluția firmei de la înmatriculare pînă la data solicitării raportului (înregistrare inițială, mențiunile în ordine cronologică);
– 30.000 de lei pentru informații privind confirmarea inexistenței unei firme sau constatarea radierii;
– 100.000 de lei pentru fișa sintetică a investiției străine;
– 45.000 de lei ^ 8.500 de lei/indicator pentru informații din situațiile financiare anuale depuse la oficiile Registrului Comerțului de pe lînga tribunale (cifra de afaceri, profit);
– 120.000 de lei pentru informații statistice furnizate în funcție de un singur criteriu;
Tarifele pentru operațiunile efectuate de Biroul unic din cadrul oficiilor Registrului Comerțului de pe lîngă tribunale sînt stabilite astfel:
– 60.000 de lei pentru fiecare autorizație – pentru obținerea autorizațiilor de funcționare a comercianților;
– 50.000 de lei (inclusiv taxe poștale) pentru comunicarea în scris, către solicitant a răspunsului motivat în cazul neeliberării unei autorizații ori refuzului înregistrării în Registrul comerțului.
La această categorie de tarife, s-a eliminat poziția „Operațiuni pentru obținerea de înregistrări în Registrul comerțului, fără obținerea autorizării funcționării comerciantului, deoarece Biroul unic a fost inclus în cadrul ORC.
Deși, teoretic, noile tarife nu sînt mai mari decît în vechea reglementare, agenții economici vor plăti mai mult decît atunci cînd ORC funcționa pe lîngă camerele de comerț. Asta, deoarece noile tarife au inclusă Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA). Din cauză că Ministerul Justiției, ca instituție publică pe lîngă care funcționează de aproape două luni registrele, nu este plătitor de TVA, agenților economici nu li se poate rambursa această taxă, deci ies în pagubă.
Se modifică și codul CAEN
Institutul Național de Statistică (INS) a elaborat o nouă Clasificare a Activităților din Economia Națională (CAEN), care va intra în vigoare de la 1 ianuarie. Avînd în vedere că, tot de la începutul anului viitor, 2003, în cadrul Uniunii Europene se va implementa o noua versiune a Nomenclatorului Activităților din Comunitatea Europeană (NACE), INS a demarat în urmă cu un an acțiunile de aliniere la noua versiune a clasificării europene. Se urmărește eliminarea unor inconsistențe existente în ediția precedentă a CAEN precum și crearea, corectarea și/sau completarea descrierilor (notele explicative) la diverse nivele structurale (secțiune, subsecțiune, diviziune, grupă, clasă). Conform prevederilor HG nr.656/1997, noua versiune CAEN se aprobă prin Ordin al Presedintelui INS. Se așteaptă ca la începutul anului viitor să fie date publicității modificările operate în CAEN. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns