• după ce și-au tocit hainele pe băncile liceelor sau facultăților, mulți tineri băcăuani iau imediat calea pribegiei prin Occident
O dată cu încheierea examenului de bacalaureat și cu eliberarea diplomelor de absolvire a unei facultăți, tinerii au început să dea năvală la Poliție. Dorința de a-și procura un pașaport i-a făcut pe mulți să rabde, zile în șir, nu doar stresul absolvirii unui liceu sau a unei instituții universitare licență, ci și pe cel al înscrierii pe lista celor dornici de a avea actul ce le deschide calea către Occident. Dacă în cazul unei aglomerații la cine știe ce produs alimentar un tînăr se încăpățînează să renunțe, cînd vine vorba de pașaport lucrurile stau altfel. Visul unei vieți mai bune în altă parte le dă putere. Așa se explică de ce, în ciuda căldurii infernale și a birocrației care macină instituțiile statutului, tinerii rabdă zilnic îmbulzeala și dezordinea din secția de pașapoarte. Cu dosarele pregătite, proaspeților absolvenți le pasă prea puțin de ceea ce va rămîne în urma lor în țară. O leafă de 3.000.000 de lei, pe care o poate avea ca potențial dascăl, (în cazul în care găsesc un post), sau 2.500.000 lei ca vînzător la tarabă, nu reprezintă pentru ei nici măcar un motiv pentru a clipi din ochi. În ultimii ani, mirajul Occidentului a început să se stingă, dar dorința de a face ceva, de a ști că ai măcar șansa unui trai mai bun, este mult prea puternică. Între cei care se zbat pentru un pașaport se află și Emanuela Manea. Chiar dacă abia a absolvit facultatea la București, la cei 25 de ani ai săi cunoaște suficient de bine realitățile românești. „Sînt foarte multe motive pentru care vreau să plec din țară, însă este destul de greu pentru că trebuie să te lupți cu dezorganizarea. La noi nu funcționează mai nimic, deci trebuie să încerc în altă parte”, ne-a declarat ea. Asemeni altor colegi, Emanuela își caută locul oriunde altundeva, numai în România nu. „Vreau să plec în orice altă țară din Vest, sau în Canada ori Australia. Nu contează. Important este să plec de aici. Mă gîndesc că, într-un stat în care sub aspect politic și economic lumea este luată în serios, poate voi avea o șansă”, a precizat ea. Chiar dacă e conștientă de pericolele unei alte lumi, Emanuela este gata să-și asume responsabilitățile. „Există un risc peste tot, însă poate acolo o să-mi fac un viitor”, a conchis ea.
La cîțiva pași, în holul așteptării către actul mult visat, o altă tînără așteaptă să primească pașaportul pentru a lua calea Occidentului. După ce a absolvit facultatea de matematică din București, Cristina Cotea s-a îndreptat direct spre secția de pașapoarte. Voința ei pare că a învins toate obstacolele. „Vreau să plec în Italia. Am cîțiva prieteni acolo și sper să reușesc. Nu mă tentează foarte mult, dar e singurul loc unde am pe cineva. Alți colegi de-ai mei s-au dus pe bază de contracte și nu se mai întorc înapoi. Voi vedea ce va fi”, ne-a spus ea. Deși nu are decît 24 de ani, Cristina este, ca majoritatea absolvenților de învățămînt superior, conștientă de ceea ce va urma. „Nu aștept marea cu sare. Îmi doresc un trai cît de cît decent și să văd un alt stil de viață. În țară am puține șanse. Iar dacă nu ai relații găsești mai greu un loc de muncă. Așa că mă duc acolo, poate strîng ceva bani și mă întorc”, a mai adăugat Cristina.
În condițiile unui sistem care susține tacit politica de autoexilare a tinerilor absolvenți de învățămînt superior prin imposibitatea obținerii unui loc de muncă conform pregătirii și a unor salarii de mizerie în învățămînt, situația creată și consecințele acesteia vor fi vizibile în următorii ani, îndeosebi la nivelul învățămîntului superior.
Chiar dacă nu aprobă, dar nici nu este împotriva plecării tinerilor absolvenți de facultate, prof. univ. dr. Victor Blănuță, rectorul Universității Bacău, crede că lucrurile merg pe un drum greșit. „Situația este din ce în ce mai gravă. Dacă se continuă în același ritm, în patru-cinci ani va fi o criză puternică, care va afecta în primul rînd universitățile particulare. Starea de fapt nu va fi mai bună nici la cele de stat, dacă numărul locurilor fără taxă va scădea”, ne-a declarat rectorul Blănuță. De altfel, în actualele condiții, numărul relativ apropiat cu cel al înscrierilor de anul trecut la Universitate se datorează în mare măsură existenței acelor cîteva zeci de locuri cu subvenție de la buget. „Majoritatea celor care vin și se înscriu speră la unul dintre locurile fără taxă. Dacă nu ar exista aceste locuri ar fi foarte greu. Și în condițiile actuale, în cîțiva ani multe facultăți precum economia, medicina sau dreptul vor fi afectate. Între cele care vor avea căutare vor fi cele de limbi străine”, a apreciat profesorul Victor Blănuță.
Criza care pîndește învățămîntul superior românesc este recunoscută de majoritatea profesorilor băcăuani. Că tinerii intră și urmează cursurile vreunei facultăți doar pentru a obține o diplomă pe care să o echivaleze în afară, este iarăși un lucru știut. Însă nimeni dintre cei care conduc destinele acestei țări nu pare să ia în serios această problemă. Iar nepăsarea celor care ar fi avut îndatorirea de a face ceva pentru tineri corelată cu neputința și teama tinerilor de a-și spune punctul de vedere au creat un dezastru ale cărui urmări se vor vedea în timp. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns