Pentru mulți dascăli navetiști, fiecare zi în care urcă în cursă ca să ajungă la școala din comuna unde au catedra nu este decît un prilej de nemulțumire profundă. Deși prin statutul cadrului didactic se menționează clar că dascălii navetiști au dreptul la decontarea abonamentelor de călătorie, lucrurile nu stau prea bine în acest sens. în unele comune, primăriile nu au mai achitat contravaloarea abonamentelor cadrelor didactice navetiste de luni bune și nici nu au nici o garanție că vor fi în măsură să rezolve această problemă prea curînd. Cadrelor didactice în cauză nu le mai rămîne decît să spere că va veni o zi cînd își vor vedea banii.
Dascălii din comuna Cleja nu și-au mai văzut banii pentru abonamentele pe transport din luna februarie 2004. Cadrele didactice de la școala Somușca s-au obișnuit deja să aștepte rezolvarea acestei probleme, dar totuși nu se pot împăca cu gîndul că riscă să nu își vadă curînd banii care li se cuvin de drept. La această școală sînt 16 navetiști, adică 90 la sută dintre cadrele care muncesc aici. Fiecare navetist de aici ar trebui să ia, în medie, peste trei milioane de lei reprezentînd contravaloarea abonamentelor pe cele opt luni de cînd nu au mai văzut acești bani.
învățătorul Vasile Condur face, practic, pînă la Cleja o dublă navetă, deoarece vine de la Sascut, unde locuiește, și schimbă două curse. în fiecare lună, el cheltuie pe navetă în jur de 900.000 de lei, bani care i-ar folosi pentru cei trei copii pe care îi are. La 14 ani de vechime în învățămînt, acesta are salariu aproximativ șase milioane de lei. „Soția lucrează tot în învățămînt și face o navetă și mai dificilă decît mine. Nu ne rămîne decît să sperăm că, la anul, se va rezolva problema. Nu știu să fac altceva și, nu am încotro, trebuie să mă obișnuiesc cu ideea”, și-a expus pe scurt părerea învățătorul Condur.
în schimb, învățătoarea Maria Prisecaru spune că, după 30 de ani de lucru în învățămînt, nu simte acum decît o dezamăgire completă. „Am înțeles că decontarea abonamentelor este un drept legal al nostru. Eu am crezut în loialitate și în lege, pentru că în statutul cadrului didactic este stipulată plata abonamentelor cadrelor didactice”, a spus învățătoarea Prisecaru.
Elena Pușcașu, directorul școlii din Somușca, spune că situația decontării abonamentelor în Cleja nu este nouă și că la fel s-a întîmplat și cu banii pentru navetă în 2003. „Eu, ca director, nu sînt mulțumită că s-au decontat lunile de navetă din 2003 din bugetul pentru 2004 destinate pentru cheltuielile materiale, care în mod normal ar trebui folosiți pentru reparația școlii. în 2003 am primit 340 de milioane de lei pentru cheltuieli materiale destinate întreținerii școlii, iar în 2004, consiliul local din Cleja ne-a alocat peste 400 de milioane de lei. Dacă din acești bani noi plătim abonamentele celor 16 profesori navetiști, nu rămîne mai nimic pentru întreținerea instituției. Problema este că, în ceea ce privește decontarea lunilor din 2004, ni se fac mereu promisiuni care nu mai ajung la o finalitate. Printr-o circulară pe care am primit-o înainte de alegeri ni se promitea că vom primi banii pentru trei luni de navetă. La începutul lui decembrie ni s-a spus însă, că nu sînt bani. Se va repeta cu siguranță ceea ce s-a întîmplat cu banii pentru lunile din 2003 și ni se vor deconta cu siguranță abonamentele din bugetul alocat în 2005 pentru cheltuielile materiale, ceea ce nu este normal. La o navetă grea, cum fac dascălii de la școala noastră, eu cred că este oportun să ni se deconteze aceste abonamente”, a spus directoarea Pușcașu.
Nemulțumirea este la fel de mare și la școala de centru, numărul 1 din Cleja. Valerica Moisă, directorul, școlii spune că în comună sînt, în total, 70 de cadre navetiste, care așteaptă banii pe abonamentele din 2004, din care nu s-a achitat decît o lună. „Pe anul 2003, școala a primit 300 de milioane de lei pentru cheltuieli materiale, din care 105 milioane de lei au mers la plata abonamentelor cadrelor didactice navetiste. în anul 2004, pentru cheltuielile de întreținere a școlii au mers 434 de milioane de lei, din care aproximativ 170 de milioane au fost folosite pentru plata contravalorii abonamentelor restante pe 2003 și o lună din anul în curs”, a menționat directoarea Moisă.
Consiliul Județean a făcut promisiuni deșarte
în urma unei sesizări făcute de cadrele didactice de la această școală la Consiliul Județean cu privire la problema decontării abonamentelor, răspunsul a venit promițător, înaintea alegerilor, cum că, în luna noiembrie 2004, Consiliul local din Cleja va deconta o parte din sumele restante, urmînd ca la o rectificare a bugetului să se suplimenteze sumele alocate pentru plata abonamentelor pe anul în curs. Din păcate, totul a rămas la nivel de promisiune, drept pentru care nici la această oră dascălii nu știu cînd își vor vedea drepturile concretizîndu-se în bani.
Replica lui Ioan Joca, primarul din Cleja, a venit scurt. „Să dea Dumnezeu să fie bani, că primăria ar deconta abonamentele imediat. Noi acum ne-am mulțumi ca să avem bani măcar pentru salariile cadrelor didactice pe decembrie, care sînt încă sub semnul întrebării”, a conchis primarul Joca.
Problema nedecontării abonamentelor cadrelor didactice navetiste este la fel de acută și în comuna Parincea, unde oamenii nu au primit banii din luna mai. Aici sînt 30 de cadre didactice navetiste care așteaptă acești bani, pentru care ar fi necesare aproximativ 60 de milioane de lei. Contabila Ileana Bugaciu spune că banii pentru abonamente sînt achitați tot din cheltuieli materiale, iar anul acesta suma totală a fost de 260 de milioane de lei. „Dacă nu vom primi banii pentru abonamente, nu ne rămîne decît să achităm acești bani în 2005. Situația a fost similară și anul trecut, cînd am achitat abonamentele pentru anul anterior”, a spus contabila Bugaciu.
în comuna Luizi Călugăra, situația este asemănătoare. Navetiștii celor două școli de aici nu au mai văzut banii pe abonamente de trei luni și nici nu au mari șanse să-i vadă prea curînd. în această situație, cadrele didactice nu mai au decît o soluție: să se înarmeze cu răbdare și să aștepte docili alte promisiuni frumoase.
Consiliile locale nu plătesc naveta profesorilor decît dacă sînt acționate în instanță
Profesorii care predau la școala din Fundu Răcăciuni fac zilnic naveta ca să ajungă la catedră. Pleacă din Bacău la ora șapte dimineața, iar ca să ajungă în satul uitat de lume schimbă două mijloace de transport. Scot în fiecare zi din buzunar circa 60.000 de lei ca să plătească microbuzul sau mașina de ocazie. Numai să, spre deosebire de alți colegi de breaslă, primăria din Răcăciuni nu le decontează la timp sau deloc contravaloarea transportului. Iar situația nu este de azi, de ieri, ci de mai mult timp, așa că profesorii de la școală au ajuns chiar pînă la prefect ca să le fie respectate drepturile legale.
Conform Statutului personalului didactic, consiliile locale au obligația să deconteze contravaloarea transportului cadrelor didactice din localitatea de reședință pînă la școala în care predau. Predeverea este în vigoare încă din 1997, însă abia după anul 2000 administrațiile locale au început să deconteze biletele de transport ale cadrelor didactice navetiste. „Abia după ce am început să le acționăm în instanță consiliile locale unele au început să mai achite din contravaloarea transportului. Dar există și situații în care după ce instanța dă o hotărîre prin care obligă administrațiile locale să pltească, acestea își onorează obligațiile, după care nu mai plăteasc”, spune Manole Chirac, președintele Sindicatului Liber al învățămîntului Bacău. De-a lungul anilor, SLI Bacău a acționat în instanță zeci de primării care nu și-au îndeplinit îndatoririle legale. Deși de la intrarea în vigoare a actului normativ care obligă consiliile locale să deconteze transportul navetiștilor au trecut șapte ani, pe rolul instanțelor din Bacău există și la această dată procese. Primăria din Răcăciuni a fost acționată în instanță pentru că nu a plătit unui număr de 29 de profesori contravaloarea transportului de la începutul anului școlar din 2003. Și Primăria din Cleja are datorii la profesorii navetiși, 48 de cadre didactice avînd de încasat biletele din februarie 2004. Nici la Parincea cei 25 de profesori care fac naveta nu și-au primit banii din luna mai a acestui an. Aceste administrașii au fost pentru prima dată acționate în instanță. „Toate procesele pe care le-am avut cu primăriile pentru decontarea transportului au fost cîștigate. I-am avertizat pe primari că dacă aduc la zi datoriile și nu achită în continuare drepturile profesori îi vom acționa în instanță și vom cere și daune morale. Așa că, în general, cei cvare au fost dați în judecată plăteasc, însă există și execepții, evident”, spune președintele Chiriac. Reprezentanții sindicatului băcăuan spun că în județ numărul administrațiilor care nu plătesc biletele de transport este mai mare, dar că, de frică, dascălii preferă să nu facă nici un demers și să scoată bani din buzunar pentru abonamente. (Bianca TOMESCU, Costinela BREAHNĂ)namentele im
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.