Știrile Zilei
18:25 [Economie]Aeroportul Internațional „George Enescu” Bacău face un nou pas către eficiență energetică: a fost semnat contractul pentru construirea primului parc fotovoltaic cu sistem de stocare 18:00 [Top Story]Femeie căzută pe drum, cu o rană la față a fost salvată de o patrulă de jandarmi, în Târgu Ocna 13:49 [Anunțuri]Comunicat CRAB: lucrări la conducta din zona Gării 11:50 [Locuri de muncă]Thermoenergy Group SA angajează prin concurs 11:24 [Anunțuri]Anunț public 09:01 [Actualitate]Tragedie pe DN12A, la Agăș! Un motociclist de 61 de ani a murit într-un accident 07:54 [Actualitate]Călin Georgescu, ridicat din trafic de DIICOT într-un dosar de înșelăciune de peste 1 milion de euro – UPDATE 07:35 [Economie]Baterie de 88 MW și 176 MWh la Buciumi. Unul dintre cele mai mari proiecte de stocare a energiei din România intră în linie dreaptă 07:11 [Top Story]Banii la Primărie, riscurile la clienți! Hotelul Central, deschis pentru ședințe foto contra cost, deși clădirea prezintă pericol de accidente 06:53 [Top Story]Simba Invest Bacău și-a redus afacerile cu aproape 44%. Compania a rămas însă pe profit 18:25 [Economie]Aeroportul Internațional „George Enescu” Bacău face un nou pas către eficiență energetică: a fost semnat contractul pentru construirea primului parc fotovoltaic cu sistem de stocare 18:00 [Top Story]Femeie căzută pe drum, cu o rană la față a fost salvată de o patrulă de jandarmi, în Târgu Ocna 13:49 [Anunțuri]Comunicat CRAB: lucrări la conducta din zona Gării 11:50 [Locuri de muncă]Thermoenergy Group SA angajează prin concurs 11:24 [Anunțuri]Anunț public 09:01 [Actualitate]Tragedie pe DN12A, la Agăș! Un motociclist de 61 de ani a murit într-un accident 07:54 [Actualitate]Călin Georgescu, ridicat din trafic de DIICOT într-un dosar de înșelăciune de peste 1 milion de euro – UPDATE 07:35 [Economie]Baterie de 88 MW și 176 MWh la Buciumi. Unul dintre cele mai mari proiecte de stocare a energiei din România intră în linie dreaptă 07:11 [Top Story]Banii la Primărie, riscurile la clienți! Hotelul Central, deschis pentru ședințe foto contra cost, deși clădirea prezintă pericol de accidente 06:53 [Top Story]Simba Invest Bacău și-a redus afacerile cu aproape 44%. Compania a rămas însă pe profit

Descifrări necesare

Administrator

Mai aproape de adevăr: loviluție

Acum, la 16 ani de la înfrîngerea comunismului, deși fantoma lui mai bîntuie încă nestingherită, mascarea adevărului despre evenimentele din decembrie ’89 se datorează mai multor factori care au contribuit la ratarea acestuia, dintre care se detașează cel legat de necunoașterea, prin ascunderea realității, a modului în care s-au precipitat și s-au derulat operațiunile acelui sîngeros sfîrșit de an. Elocvente în acest sens sînt analizele întreprinse de istoricul Alex Mihai Stoenescu bazate pe o cercetare istorică amplă și publicate în lucrarea „Istoria loviturilor de stat în România”. Referindu-se la un moment-cheie al evenimentelor de atunci, respectiv la răsturnarea de la putere a clanului dictatorial, d-l Stoenescu ne dezvăluie cîteva aspecte care schimbă oarecum imaginea care ni s-a prezentat pînă acum; și anume – că am asistat doar la o revoltă spontană și atît. Și iată la ce concluzie a ajuns: „Nici generalul Stănculescu, nici generalii prezenți la locul deciziei nu au făcut publice detaliile preluării puterii de către Armată, deoarece le-a fost teamă să recunoască gestul ce părea și grav – din punctul de vedere al comportamentului unei instituții, și periculos – din punctul de vedere al imaginii. De aceea, a fost lansată teza mult mai convenabilă a trecerii armatei de partea revoluției. Această formulă se bazează, în fond, pe al doilea factor ce a favorizat întîrzierea cunoașterii adevărului – ignoranța în privința terminologiei și proceselor istorice a majorității populației. Doar cîțiva oameni avizați și educați au înțeles că orice trecere a unei armate de partea unei revoluții se numește lovitură de stat militară sau puci, și aceasta pentru că se face împotriva guvernului și a puterii existente și în folosul unei puteri noi, revoluționare. Al treilea factor obliterant a fost pus în mișcare prin folosirea de către Armată a puterii preluate și a rolului decisiv avut în răsturnarea lui Ceaușescu pentru a se proteja de erorile, ilegalitățile și crimele făcute sub comanda generalului Milea pînă atunci. în sfîrșit, politizarea partizană a evenimentelor, a revoluției, a împărțit vocile în două tabere care susțin două teze total opuse și la fel de eronate: de o parte – revolta spontană, de cealaltă parte – lovitură de stat dată de Ion Iliescu și echipa lui gorbaciovistă, în decembrie 1989”.
Ce anume stă la baza acreditării afirmației că am avut de-a face cu o lovitură de stat militară? Răspunsul este dat de cele două documente care fac istoria și anume – acele ordine transmise de generalul Stănculescu, care s-a propulsat în vîrful Armatei, unul dintre ordine fiind transmis prin nota telefonică nr. 38, iar cel de-al doilea prin nota telefonică nr.39/ 22 dec.1989, acesta fiind, de altfel, „documentul fundamental și decisiv al loviturii de stat militare”, după cum afirmă reputatul istoric. Acesta este ordinul prin care se cere executarea numai a ordinelor primite de la ministrul Apărării Naționale, prin care se trece la preluarea prerogativelor comandantului suprem de către ministrul Stănculescu. Adevăratul trădător nu este generalul Milea, ci ministrul Stănculescu, care a și dat primele ordine contrare ordinelor comandantului suprem, prin intermediul indicativului RONDOUL, care era indicativul ministrului Apărării Naționale și conform căruia ordinele date au fost respectate întocmai, respectiv că trupele venite din teritorii se opresc, iar cele din București, după fraternizarea cu revoluționarii, se retrag la cazărmi. Prin ordinul 39, generalul Stănculescu îl deposedează oficial pe Ceaușescu din funcția de comandant suprem și ordonă întregii Armate să execute doar ordinele sale, fapt care se și petrece, în ciuda rugăminților lui Ceaușescu de a fi ascultat de comandanții marilor unități militare. După cum relata d-l Stoenescu – „Pe întreg teritoriul țării, forțele Armatei, la care li se alătură și cele ale Securității, fraternizează cu revolta populară, fapt ce reprezintă actul decisiv al victoriei Revoluției, lovitura de stat militară fiind pusă în slujba mișcării populare; autoritatea PCR, ca principal și unic factor de putere în stat, dispare, fiind înlocuită cu legitimitatea revoluționară, compusă din masa de oameni participanți la revolta populară împotriva regimului și din Armată, ca factor determinant al autorității, precum și din Ministerul de Interne – care trece, și el, de partea revoltei populare”. Astfel că în jurul orei 13,30 a zilei de 22 decembrie 1989, contactat de Ion Iliescu, generalul Stănculescu îl invită pe acesta la sediul MAPN, îi oferă protecție și îl recunoaște ca succesor al lui Ceaușescu, lucru pe care îl face și conducerea Securității, oferindu-i, ca și Armata, întregul sprijin.
Trecînd prin mai toate etapele tranziției fără de sfîrșit, în toți acești 16 ani de la revoluțiile din Europa de Est, cel mai clar, mai evolutiv fenomen care se poate observa, potrivit afirmațiilor unui specialist american în științe politice – este „supraviețuirea celui dintîi, nu numai a celui mai bine adaptat, fostele cadre de partid fiind extraordinar de bine plasate pentru a se adapta cu succes – împreună cu familiile lor – la schimbările din ordinea economică și administrativă. La acestea se adaugă un climat din amărăciunea psihologică, în unele locuri chiar de furie prelungită care exprimă fragmentarea emoțională a populației care nu poate identifica o soluție politică acceptabilă la problemele legate de supraviețuitorii și colaboratorii vechiului regim”.
Ce ne mai rămîne de făcut, printre altele? Pentru că începem să ne edificăm încet, încet asupra evenimentelor din decembrie ’89 și pentru a împăca taberele care susțin, pe de o parte, că a fost revoluție, iar pe de altă parte – că a fost lovitură de stat – după cum ați văzut, una militară – vom contopi cei doi termeni, revoluție și lovitură de stat într-unul singur: LOVILUȚIE! (Romulus Dan BUSNEA)înă atunci. în sfîrșit, politizarea partizană a evenimentelor, a revoluției, a împărți

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.