Deși acum este una dintre cele mai tinere

Populația județului îmbătrînește an de an

• în cîțiva ani, bătrînii vor deține o pondere de peste 20 la sută din totalul populației • la nivelul anului trecut, persoanele de peste 60 de ani dețineau doar 18,4 la sută din numărul băcăuanilor • populația județului scade cu 12.000 de persoane pe an • punctul de cotitură va fi anul 2005, cînd ponderea vîrstnicilor o va depăși pe cea a tinerilor

Populația județului Bacău, care este acum una dintre cele mai tinere din țară, va îmbătrîni din ce în ce mai mult în următorii ani. Aceasta este concluzia unei analize realizate de către Eugenia Harja, directorul Direcției Județene de Statistică (DJS) Bacău. Conform Eugeniei Harja, proiectarea populației pe medii și sexe în perioada 2003-2015 s-a făcut luînd în considerare județul Bacău ca o zonă „închisă”, adică fără a fi luate în calcul plecările sau intrările posibile ale populației în și din județ. Potrivit analizei directorului DJS, se observă că mortalitatea prezintă o anumită stabilitate în timp, mai ale pe perioade scurte. Conform calculelor realizate în perioada 1999-2001, speranța de viață la naștere a băcăuanilor era de 70,58 de ani, diferită pe medii de viață: 71,55 ani la orașe și 69,42 în zonele rurale. Speranța de viață este, totuși, diferită pe sexe, în sensul că femeile trăiesc mai mult ca bărbații, 74,31 ani față de 67,16 ani. Harja precizează că, în calculul de perspectivă ia în considerare speranțele de viață pe sexe, dar distinct pe cele două medii: 73,43 de ani pentru femeile de la țară, 75,21 de ani pentru femeile de la oraș, 65,92 de ani pentru bărbații de la țară și 68,11 ani pentru bărbații de la oraș.

Pe fondul menținerii unor valori scăzute ale fertilității și natalității, precum și datorită înaintării în vîrstă a generațiilor, „structura pe grupe mari de vîrstă va continua să se modifice în sens negativ”, afirmă Eugenia Harja. Astfel, va scădea ponderea tinerilor, dar va crește ponderea populației vîrstnice. Vîrsta medie a populației va crește de la 36,5 ani la 37,2 ani (^1,2 la sută), creșterea fiind mai puțin pronunțată în zonele rurale, de la 37,1 ani la 37,8 ani (^1,9 la sută) față de urban, de la 35,8 ani la 36,4 ani (^1,7 la sută). Din analizele realizate la DJS, de la o populație de 706.623 de persoane, în 2002, județul Bacău va junge la 701.562 în 2010 și la 694.607 în 2015. În 2015, copiii de pînă la 14 ani vor avea o pondere de 16,3 la sută din total, persoanele cu vîrste de 15-59 de ani, 63 la sută, iar băcăuanii de peste 60 de ani vor fi 20,4 la sută din totalul locuitorilor județului. „Se constată continuarea fenomenului de îmbătrînire demografică, manifestat ca urmare a reducerii ponderii populației tinere și a creșterii populației vîrstnice”, afirmă Eugenia Harja. Ea estimează că 2005 va fi anul de cotitură, cînd ponderea vîrstnicilor o va devansa pe cea a tinerilor. La nivelul anului 2002, tinerii dețineau 20,3 la sută, iar vîrstnicii doar 18,4 la sută.

Mediul rural cunoaște o evoluție „oarecum mai echilibrată”, opinează directorul DJS, datorită unei natalități mai ridicate și unei mortalități mai ridicate mai ales la persoanele în vîrstă. În prezent, efectivul populației vîrstnice este de 1,8 ori mai mare în rural decît în urban. Astfel, intrările de populație în rural prin naștere compenseză în parte pierderile vîrstnice prin deces. „În schimb, situația este din start defavorabilă în privința raportului de dependență economică, ce se situează în 2002 la 800 la mie față de urban, unde la o mie de persoane de vîrstă activă, 15-59 de ani, revin în medie 471 de persoane tinere și vîrstnice, deci, în general, întreținute. Raportul de dependență economică era în anul 2002 de aproape 1,7 ori mai ridicat la țară decît la oraș. „Acest raport se va modifica ușor, datorită scăderii ponderii celor două grupe de vîrstă extreme și a creșterii grupei adulue”, apreciază Harja. Astfel, se estimează pentru anul 2015 un număr mediu de 661 de persoane tinere și vîrstnice la 1.000 de persoane adulte în mediul rural.

Migrația ar putea să accentueze ritmul de îmbătrînire

Eugenia Harja precizează că nu trebuie uitat faptul că varianta de proiecție pe care a folosit-o în estimări a considerat drept închisă populația județului Bacău, fără intrări sau ieșiri datorate migrației. „Ori, migrația internă, dar și externă – aceasta din urmă, accentuată în utlimul timp – influențează în continuare cu siguranță în sens negativ populația județului”, afirmă directorul DJS. Județul Bacău, datorită soldului pozitiv al sporului natural (și acesta, din ce în ce mai mic), spre deosebire de majoritatea județelor țării, are din start o ponderea a tineretului mai mare, rate de dependență mai mici, o vîrstă medie mai mică (36,5 ani, în 2002, față de 37,3 pe țară). De aceea, Bacăul este considerat unul dintre județele cu populația cea mai tînără. „Cu toate acestea, din cauza factorilor esențiali care influențează evoluțiile demografice, în viitor se accentuează și la noi fenomenul de îmbătrînire a populației, chiar dacă rămînem în continuare sub mediile înregistrate pe țară”, spune Eugenia Harja. Ea opinează că, dacă s-ar lua în calcul și migrația, fenomenul de îmbătrînire s-ar accentua, pentru că ar fi afectate în sens negativ ratele de dependență economică și dezechilibrele ce deja se manifestă pe grupele de vîrstă.

Populația județului va continua să scadă și în următorii 13 ani, cu un ritm mediu anual de 0,13 la sută, ceea ce echivalează cu o scădere de 12.000 a numărului băcăuanilor. Conform Eugeniei Harja, structura pe cele două medii, urban-rural, va rămîne aproximativ constantă. Se va modifica în schimb structura pe sexe, în favoare celui feminin, de la 50,6 la sută în prezent, la 51,1 la sută în anul 2015. Dacă acum, la 1.000 de bărbați din județul Bacău corespund 1.024 femei, în 2015 se estimează că la 1.000 de bărbați vor reveni 1.047 femei. (Florin POPESCU)