Sarbatoarea poeziei bacauane prilejuita de „Anul Bacovia” readuce in prim plan in aceasta saptamina alte trei nume de poeti a caror creatie poarta, intr-o mare masura, pecetea poeziei bacoviene. Primul dintre acestia, de la a carui nastere s-au implinit duminica, 10 aprilie, 75 de ani, a fost poetul si prozatorul Horia Gane (pseudonumul lui Rosu Herman Gutman). S-a nascut la 10 aprilie 1936, în comuna Scaieni, Prahova. Licentiat în filologie al Universitatii din Bucuresti, debuteaza editorial in 1967, cu volumul de poezie „Lumina intirziata”. Biografia lui a fost una mai neobisnuita, cu o copilarie marcata de calvarul pogromului si cu trei ani petrecuti in Gulagul Transnistrean, nevoit sa se refugieze in nordul Moldovei si apoi la Bacau, lucrind ani buni ca muncitor în cadrul procesului de reeducare „operat de comunisti”. Cu toate acestea, a fost o prezenta discreta, aproape împacat cu lumea si cu o permanenta seninatate a chipului. S-a stins din viata la 11 iulie 2004, la Bucuresti, bogata sa creatie incluzind, printre altele, volumele: „Plante ginditoare” (versuri – 1967), „Dimineata noului venit” (roman – 1974), „Puntea de hirtie” (versuri – 1986), „Frageda fire” (versuri pentru copii – 1990), „Voi spune ingerilor” (roman – 2004), Rochie de mireasa cu fluturi aramii” (roman – 2006). „Puntea de hirtie este nu numai cea mai buna dintre aceste carti, dar arata în autor un poet remarcabil, fin si inventiv, despre care e pacat sa nu se vorbeasca”, spunea in 1987, criticul literar, profesorul si scriitorul Nicolae Manolescu. Poeta, eseista si criticul literar Elena Bostan Delavicov este cel de-al doilea nume care se inscrie in constelatia poetilor contemporani, si care implineste vineri, 15 aprilie, virsta de 65 de ani. Nascuta la 15 aprilie 1946 in comuna Vicovu de Sus, jud.Suceava, Elena Bostan a fost timp de 20 de ani profesoara de limba si literatura romana la Colegiul National „Vasile Alecsandri” din Bacau, care a gazduit anul trecut a doua lansare a volumului sau de poezii intitulat „Sacosa cu fluturi”, despre care criticul literar Petre Isachi spunea: „Volumul Elenei Bostan are o arhitectura subtila, care tradeaza profesorul erudit. Se numeste «Sacosa cu fluturi», intrucit fluturele este un simbol al regenerarii, al renasterii sufletesti, un mit si un simbol arhetipal. Este o carte cu o arhitectura triunghiulara, de triunghi echilateral: fluturi de noapte (prima parte, poezii), fluturi de matase, fluturi de dor. Titlurile se potenteaza si se interfereaza reciproc, creind metafizica autorului, unul aparent accesibil, dar lectura demonstreaza lirismul si potentialitatea artistica a acestuia. Cartea sta sub un motto al lui Pablo Neruda: «Moare, putin cite putin, cine se transforma in sclavul obisnuintei». Autoarea ne ofera o lectie: a nu ajunge sclavii stereotipiei existentiale, ai obisnuintei”. Anta Raluca Buzinschi (n.15 aprilie 1964, Bacau – d.13 iunie 1983, Bucuresti – ar fi implinit tot vineri, 47 de ani) este cel de-al treilea nume legat de o anumita poezie a vietii, o poeta prematur disparuta dintre noi (la doar 19 ani). Dupa primii trei ani petrecuti la Bacau, Anta Raluca, fiica profesoarei Carmen Florica Buzinschi (nascuta Krantz) – redactor la Editura Didactica si Pedagogica si a scriitorului Corneliu Buzinschi (decedat si el in 2001) se muta cu familia la Bucuresti, unde urmeaza cursurile liceale la Colegiul „Sf. Sava” si Liceul „Gheorghe Sincai”. Aparitiile în periodice sint postume: în „Luceafarul”, la o luna de la moartea sa, în „România literara”, „Cronica”, „Jalons” (transpuneri în franceza de Constantin Crisan), „Art et Poesie”, „New York Span” (în engleza de Sandra-Marina Badulescu si Phil Shepherd), „Caminul românesc” (Geneva) si altele. Volumul „Versuri pentru aer” apare de asemenea postum, în 1986, reunind în selectia lui Nicolae Manolescu peste o suta de poeme dispuse pe tematici intitulate chiar de poeta. Acest volum alcatuieste, împreuna cu un al doilea, publicat în 1989, un ciclu care incheie o viata si o opera mult prea scurte, ale celei care a fost regretata poeta Anta Raluca Buzinschi. (Romulus Dan BUSNEA)
Barbu wni a zis
Serban varul meu.Sunt Barbu Nitescu cu domiciliul la Paris