Se spune că speranța moare ultima. Așa o fi și povara „glorioasei revoluții din decembrie 1989”, o simte majoritatea trăitorilor obidiți din această țară, care alături de Muntele Athos din Grecia mai este numită și Grădina Maicii Domnului Iisus Hristos.
Omul de rînd vorbește cu tînguire despre sărăcia lucie, atunci cînd „nu ai după ce bea apă”.
Mai auzi la radio și vezi pe micile ecrane prostănaci pe care soarta i-a așezat în funcții-cheie ce hotărăsc soarta milioanelor de români, vorbind că în ultimii ani situația socială s-a îmbunătățit, dar că deocamdată nu se vede în strachina românului, abia peste 5-6 luni starea economică se va ameliora. Asta să le-o spună mămicilor lor care i-au făcut așa neghiobi.
Prin Ordinul nr.289/14 mai 2004, al Ministrului de Stat, ministrul economiei și comerțului, se aprobă Ghidul de proceduri privind măsuri pentru acordarea de stimulente financiare prin Agenția Națională pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Reconstrucții a zonelor Miniere, antreprenorilor locali, în vederea angajării și instruirii persoanelor fără loc de muncă din zonele miniere cu grave dezechilibre economice și sociale, ca urmare a restructurării sectorului minier.
Așadar: pe de o parte se trîmbițează cursul ascendent al economiei românești, iar pe de altă parte se recunosc public în Monitorul Oficial al României gravele dezechilibre economice și sociale în zonele miniere și adiacente acestora, localități din care veneau navetiștii adîncurilor.
Ordinul în cauză prevede un ansamblu de reguli pentru stabilirea obiectivelor acordării stimulentelor financiare, condițiile de eligibilitate a antreprenorilor locali și a persoanelor fără loc de muncă ce urmează să fie angajate și instruite de antreprenorii locali, închirierii contractului între Agenția Națională pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Reconstrucție a zonelor Miniere și antreprenor, plătiții stimulentelor financiare, mecanismului de monitorizare, control, raportare și evaluare a efectelor determinate de acordarea stimulentelor financiare.
Perioada de acordare a stimulentelor este de 12 luni, pînă la epuizarea fondului, dar nu mai tîrziu de 30 iunie 2005.
Aflîndu-ne în iunie 2004 este lipsit de cea mai elementară logică să prevezi o perioadă de 12 luni pentru că nu te poți încadra în termen, avînd în vedere că procedurile de acordare a stimulentelor financiare sînt anevoioase, trebuie certificări, expertizări, analize, aprobări, o serie de documente, programări etc.
Valoarea acestui fond este de 44,5 milioane de dolari SUA, de care pot beneficia 20 de județe din țară peste ale căror exploatări miniere a trecut tăvălugul restructurării.
Valoarea maximă a unui post/an este de 960 dolari SUA, adică 80 de dolari pe lună dacă activitatea ar începe pînă la 30 iunie a.c.
Angajatul care va fi încadrat de un antreprenor local nu va beneficia de concediu de odihnă pentru că nu este plătit în această perioadă și nici nu se poate îmbolnăvi pentru că în primele 10 zile nu i se acordă stimulente financiare.
Nu înțelegem de ce se numesc stimulente dacă, totuși, persoana în cauză muncește la un antreprenor local?
Pentru județul Bacău funcționează un Colectiv zonal la Comănești, beneficiare fiind comunele Asău, Brusturoasa, Palanca și Dofteana, considerate zone miniere defavorizate.
Actul normativ invocat nu-l definește clar pe angajator, numindu-l solicitant care în baza unui Contract încheiat cu AND are obligația angajării și instruirii persoanelor fără loc de muncă.
Solicitanții de stimulente financiare pot fi doar societățile comerciale cu capital majoritar privat sau asociațiile familiale autorizate. Ghidul nu prevede nimic privind reținerile pe statul de plată a sumelor pentru șomaj, sănătate, impozit, așa că cei 80 de dolari se subțiază la 70. Avantajul angajatorului este acela că își procură forța de muncă prin facilități nerambursabile, iar persoana angajată nici nu trăiește, nici nu moare, cu cele circa 2,3 milioane de lei lunar putînd să cumpere pîine, lapte, sare și ulei pe care să-l pună în candela sub care se roagă pentru conducătorii țării și pentru mai-marii orașelor și satelor.
Acest „efort uriaș” al Guvernului este acoperit de un Contract de împrumut de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care a aprobat împrumutul în urma unui proiect de închidere a minelor de către falnicii guvernanți.
Urmările celui de-al II-lea război mondial pentru zonele miniere au fost ca o ploaie rece într-o zi toridă de vară față de aceste grave dezechilibre economice și sociale.
În rest, Ordinul este stropit cu apă de trandafiri, folosind cuvinte cumpătate: restructurarea în loc de distrugere, impact social în loc de mizerie socială, condiții de eligibilitate etc.
Pentru frumusețea colivei s-a garnisit cu bomboane, înființîndu-se Agenția Națională pentru Dezvoltare, unități de implementare, colective zonale, toate pentru „bunăstarea” zonelor miniere.
Parodiindu-l pe Adrian Păunescu, putem zice: „Și totuși, există trădare, și totuși există blestem și dezastru”.
Grav este că și celelalte sectoare economice se află în agonie.
Merită românii asemenea supliciu? (Jan NEGRU)
Lasă un răspuns