Reforma agrară impusă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de stat din 1864 a fost aplicată defectuos de comisiile agrare în care se aflau și marii moșieri, care-și vedeau lezate interesele.
Deoarece condițiile în care s-a aplicat reforma nu au scos țăranul din starea de dependență față de marii proprietari, circula zicala: „eu credeam că-i răzeșie, dar nu-i decît calicie”.
Se pare că situația țăranului român de azi va mai străbate o perioadă asemănătoare, dar cu puțină poleială.
Sub varii motive, guvernanții și o parte însemnată a populației doresc integrarea în UE. Țăranii sînt mai sceptici, mai conservatori, așa cum s-au manifestat de-a lungul istoriei. La 4 iunie 2004 s-a semnat la Bruxelles negocierea capitolelor nr.2 și 29 privind agricultura și finanțele. Cele două capitole s-au închis provizoriu, dar opinia publică nu este informată. Se practică regula omisiunii.
Capitolul 2, negociat de delegația română condusă de Vasile Pușcaș, ministru delegat, negociator șef cu Uniunea Europeană, a folosit artificiul obținerii unor perioade de tranziție pentru angajamentele față de comunitatea europeană. Legislația sau acquis-ul comunitar cuprinde reguli normative obligatorii pentru cele două părți – România și UE – integrarea nefiind posibilă pînă cînd nu sînt îndeplinite condițiile care se cer. Din acest punct de vedere se pune un semn mare de întrebare privind data aderării noastre la Clubul european. Dacă occidentalii ne acordă perioade de tranziție pentru îndeplinirea regulilor obligatorii înseamnă fie că nu vom adera în anul 2007, fie va fi o pseudointegrare, sau vom fi primiți ca rude de gradul II, ori cu viteză redusă – cum se exprimau unii parlamentari europeni.
Ce să înțeleagă românul neinformat și neinițiat în regulile jocului, dacă România se laudă că a solicitat și a obținut perioade de tranziție și alte aranjamente? Astfel, s-a obținut o perioadă de tranziție de 3 ani, pînă la 31 decembrie 2009, pentru modernizarea și retehnologizrea unităților de tăiere și aliniere la cerințele europene a 26 de unități de procesare a cărnii, ceea ce în traducere liberă înseamnă că nu putem exporta carne pînă la acea dată. Tot pînă la acea dată s-a obținut o perioadă de tranziție pentru conformarea la cerințele comunitare a fermelor de animale de lapte și la calitatea laptelui crud. Așadar, laptele nostru încă nu corespunde condițiilor elementare de consum.
Șutul în fund și pasul înainte se potrivesc de minune în negocierea acestui important capitol, în sensul că s-a acordat un termen de 8 ani, pînă la 31 decembrie 2014 pentru defrișarea a 30.000 ha ocupate cu hibrizi de vie interziși în Occident și replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera. Ca și cînd noi nu am cunoaște și alte soiuri de struguri, ni s-a aprobat încadrarea în categorii a zonelor viniviticole.
Probabil că negociatorii noștri consumă doar bere ori lapte dacă au solicitat și obținut dreptul de adăugare a zaharozei pentru îmbogățirea musturilor în zahăr în vederea ridicării potențialului alcoolic al vinurilor. Săracele foste pivnițe domnești de Cotnari, Murfatlar și Busuioacă de Bohotin!
Curioasă solicitarea delegației de a obține derogarea de la normele sanitar-veterinare pentru producerea prin mijloace tradiționale a 58 de tipuri de brînză și produse lactate de vacă, oaie și bivoliță. Să înțelegem că la prepararea acestor produse nu se respectă normele sanitar-veterinare?
Din Capitolul închis provizoriu pentru agricultură rezultă că UE va plăti României 881 milioane de euro în anii 2007, 2008 și 2009, alocări financiare pentru a contrabalansa pierderile pentru produsele sau sectoarele pentru care se stabilesc cote, suprafețe de referință sau plafoane naționale. Adică vom cultiva cît și ce vor ei, pentru care vom primi subsidii de subzistență, pentru că este greu de anticipat cum vor ajunge sumele în cauză la agricultori, care vor simți pe propria piele ce va să fie integrarea.
Și dacă agricultura va fi plafonată, pe ici pe acolo, badea Ion și țața Maria cu ce se vor ocupa? Se vor deosebi urmașii răzeșilor de cei ai șerbilor? (Jan NEGRU)
Lasă un răspuns