Dezastru la examenul de definitivat

Dezinteres, lipsă de pregătire, atitudine scăzută față de perfecționare sînt cîteva dintre calificativele atribuite candidaților înscriși la definitivat de către comisiile de examinare. Pe de altă parte, aceiași profesori care au corectat și punctat nivelul de pregătire al dascălilor au fost de acord că explicațiile acestei situații sînt foarte variate, începînd de la lipsa unui loc de muncă stabil și pînă la proasta remunerație.
Anul acesta a fost unul dezastruos sub aspectul notelor obținute la definitivat. „La învățători, din 144 înscriși, au fost respinși 23 după prima probă, doi după cea de-a doua, iar după ultima probă, 31 au luat note între 3 și 5.50, adică insuficient pentru a promova. Rămîne de văzut, la aceștia din urmă, ce se va întîmpla după rezolvarea contestațiilor”, ne-a declarat prof. univ. dr. Gheorghe Dumitriu. Cu o treime din candidați picați dintre învățători, definitivatul poate fi considerat un eșec. La fel s-a întîmplat și la limba engleză, unde din cei 73 de profesori înscriși au reușit să ia definitivatul doar 46. Nici la Educație fizică și Sport, lucrurile n-au fost mai bune. Din 61 de profesori înscriși, au reușit să finalizeze definitivatul 31 de candidați. Restul vor veni anul viitor. Aceasta, bineînțeles, dacă nu vor găsi ceva mai bun de făcut în țară sau în străinătate.
Nivelul de pregătire a candidaților înscriși pentru pășirea peste această treaptă din cariera didactică se înrăutățește de la un an la altul. Iar perspectivele nu sînt deloc roz, dacă e să se țină cont de estimările specialiștilor. „Anul acesta m-a surprins neplăcut starea de pregătire a candidaților. Se simte clar o atitudine scăzută față de perfecționare, față de evoluția în cariera didactică și o scădere a motivației pînă la nivelul indiferenței. Rezultatele sînt slabe, iar cauzele ar fi multiple. în sistemul de învățămînt nu rămîn cei mai valoroși absolvenți ai învățămîntului superior. Aceștia pleacă spre alte domenii de activitate, în străinătate sau în țară. Rămîn cadre didactice mediocre, care nu știu cum să învețe, care au o motivație scăzută pentru studiu și perfecționare, utilizează o memorie mecanică, fără a conștientiza semnificația cerințelor subiectelor de examen”, a afirmat profesorul Dumitriu. în opina sa, sînt puțini absolvenți valoroși, care aleg să rămînă în învățămînt, marea masă a profesorilor avînd un grad de pregătire scăzut. „Sînt puține excepții de cadre didactice de vîrf, cu nivel de pregătire ridicat, care învață temeinic, conștient și logic. Majoritatea sînt absolvenți cu o capacitate intelectuală redusă, cu un nivel de pregătire extrem de fad, confuz, care nu diferențiază cerințele subiectelor de examen în raport cu programele în vigoare. Aceștia din urmă sînt paraleli cu procesul de învățămînt, cu noutățile din domeniul de specialitate, cu standardele de calitate privind competența profesională pe care trebuie să o dovedească în calitate de cadru didactic”, a mai apreciat directorul Departamentului de Pregătire a Personalului Didactic.
Cu toate afirmațiile dure la adresa tinerilor dascăli, profesorul Dumitriu le găsește acestora și cîteva scuze pentru atitudinea dovedită. „Am discutat cu mulți dintre candidați și am înțeles că nu au siguranța unui post în învățămînt. Pur și simplu, nu există posturi în învățămînt. Unii predau la două-trei școli, în mediul rural, situate la cîțiva kilometri depărtare unele de altele. Alții nu au timpul fizic necesar pregătirii, avînd probleme familiale sau lucrînd pămîntul”, a mai explicat prof. univ. dr. Gheorghe Dumitriu, care îi consideră ca principali responsabili pentru situația existentă pe cei care diriguesc sistemul de învățămînt românesc.
Cu bocceaua în spate, cei peste o sută de candidați picați la examenul de definitivat, sosiți la Universitatea Bacău din toate colțurile țării, vor trebui să mai aștepte pînă anul viitor, cînd vor putea încerca din nou să acceadă la treptele superioare de învățămînt. (Ionuț BARBU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!