Producătorii agricoli, păcăliți chiar de stat
• Agras Bacău a primit de la stat o „țeapă” de 236 de milioane de lei • suma reprezintă cele 20 de procente din valoarea primelor de asigurare pe care statul ar fi trebuit să le asigure drept de subvenție • pentru că Ministerul Agriculturii nu a auzit că în Bacău a fost secetă, agricultorii au pierdut peste patru miliarde de lei, despăgubiri ce ar fi trebuit să vină de la buget • o hotărîre de guvern din februarie 2003 a dat peste cap o lege din 2002
Agricultorii băcăuani au rămas anul acesta cu buzele umflate după ce au pus bază pe promisiunile autorităților că, în caz de ger sau secetă, vor fi despăgubiți. Pagubele pe care le-au avut însă de suportat de pe urma încrederii în stat au fost de zeci de miliarde de lei. Din lipsă de resurse financiare, de informare sau de încredere, mulți producători agricoli nu și-au asigurat, nici anul acesta, culturile agricole. Chiar și în aceste condiții, Emil Munteanu, directorul firmei de asigurări Agras Bacău, spune că pentru 2003 au fost asigurate culturile de pe aproximativ 8.000 de hectare, dublu față de anul trecut. „O influență în această ascensiune a asigurărilor a avut-o Legea 381/2002, privind asigurările agricole, prin care statul urma să-i despăgubească pe agricultori pentru suprafețele calamitate”, afirmă directorul Munteanu. De asemenea, gerul din iarnă i-a speriat foarte tare pe producători și i-a determinat să își asigure culturile de primăvară, în număr de trei ori mai mare decît anul anterior. Pentru culturile din această toamnă, lucrurile nu au mers la fel de bine, dar Emil Munteanu spune că s-au asigurat toți marii producători. „Micii producători fie că n-au acceptat din start să se asigure, fie n-au înțeles că o primă de 100-150 de mii de lei plătită este mult prea puțin față de cît au de pierdut”, apreciază Munteanu. Agras Bacău a încasat pentru acest an agricol prime în valoare totală de peste 2,2 miliarde de lei. Agras a încasat nu numai prime de asigurare, ci și o „țeapă” cît toate zilele de la însuși Guvernul României. Potrivit reglementărilor legale, producătorii agricoli trebuie să achite 80 la sută din valoarea primelor la încheierea contractului cu societățile de asigurare pentru a beneficia de subvenția de primă, în valoare de 20 la sută, acordată de la buget. Aici intervine o „mică” discordanță legislativă. Legea 381, care acordă aceste subvenții, a apărut la mijlocul anului trecut, dar modul în care se acordă acest sprijin a fost reglementat abia în februarie 2003, cînd a apărut Hotărîrea de Guvern 74/2003. Între timp, în noiembrie – decembrie 2002, firmele de asigurări au încheiat contracte de asigurate, cu plata primelor în rate. Abia după sezonul asigurărilor de la finele anului trecut a apărut HG 74/2003, act normativ care a tăiat orice elan în domeniu. Pe scurt, Hotărîrea, cu aplicare retroactivă (premieră în legislație), prevede că nu beneficiază de subvenție persoanele care și-au achitat primele în rate. „Chiar dacă anticipam această lovitură, nu știu ce am fi făcut, deoarece nu cred că făceam nici a zecea parte din asigurările pe care le-am făcut. Oamenii nu ar fi avut bani să achite cei 80 la sută și ar fi preferat tot în rate”, apreciază directorul Agras Bacău. În aceste condiții, Agras Bacău nu a mai primit de la stat 236 de milioane de lei, care ar fi trebuit să vină drept subvenție. De altfel, nici o firmă ce a încheiat asigurări agricole pentru 2003 nu a primit subvenția promisă de Guvern. De asemenea, Emil Munteanu precizează că, dintre toți agricultorii asigurați, doar unul a achitat integral prețul poliței, restul preferînd ratele.
Despăgubirile vin tot mai greu de la stat
Producătorii agricoli care au încheiat contracte cu societățile de asigurări după data de 15 decembrie – termen-limită prevăzut de normele metodologice de aplicare a Legii 381/2002 – nu primesc despăgubiri în caz de calamități naturale în agricultură. Conform Legii 381, statul a acordat desdăunări pentru daunele produse de gerul din iarna trecută. Pentru culturile calamitate total, s-a emis o Hotărîre de Guvern, prin care Bacăul a fost inclus în aria calamitată. Au fost afectate culturi de grîu, orz, orzoaică și rapiță. În județul Bacău, au fost calamitate de ger, în totalitate, culturi de pe 625 de hectare, iar parțial, de pe 167 de hectare. Pentru culturile afectate parțial nu s-au acordat deloc despăgubiri, iar agricultorii ce s-au trezit cu producțiile distruse total au primit, pentru pagube de aproape patru miliarde de lei, desdăunări de circa 1,8 miliarde de lei. „Suprafețele calamitate au fost mult mai mari, iar pagubele reale au depășit zece miliarde de lei, dar documentația pentru despăgubiri s-a făcut numai pentru terenurile asigurate, conform legislației”, spune Emil Munteanu.
Producătorii ar trebui să-și recupereze 70 la sută din cheltuieli
În cazul calamităților naturale, producătorii agricoli ar trebui să primească despăgubiri de la buget, în timp ce pentru factorii naturali de risc banii ar trebui încasați de la societățile de asigurări la care au încheiat polițe. Caracterizarea și încadrarea în categoria de calamitate naturală ar trebui realizate de Ministerul Agriculturii și aprobate prin hotărîre a Guvernului. Potrivit normelor metodologice de aplicare a Legii 381, despăgubirile se acordă producătorilor agricoli pentru culturile agricole și plantațiile afectate de calamități naturale numai pentru daune ce depășesc 30 la sută din producție. Nivelul maxim al despăgubirilor este de 70 la sută din cheltuielile efectuate pînă la data producerii fenomenului. Pentru a beneficia de despăgubiri trebuie respectate termenele prevăzute de lege, și anume expertizarea daunelor să se realizeze în cel mult 48 de ore de la producerea evenimentului (în cazul morții animalelor, păsărilor, familiilor de albine și peștilor) și în cel mult trei zile de la producerea fenomenului pentru culturile agricole și plantații. Emil Munteanu spune că prevederile legale s-au respectat pe deplin în această vară, cînd seceta a făcut ravagii în județ. Directorul Agras Bacău afirmă că seceta a distrus culturile de pe mai mult de 20.000 de hectare de teren, dar despăgubiri ar fi trebuit acordate numai pentru cele asigurate, adică pentru 1.100 de hectare. Aici intervine însă șmecheria guvernamentală. „Nu s-a acordat nimic, deoarece județul nu a fost declarat zonă calamitată”, precizează Munteanu. În acest fel, agricultorii băcăuani au pierdut peste patru miliarde de lei, bani pe care, legal, ar fi avut dreptul să-i primească, dar numai dacă Ministerul Agriculturii ar fi luat seama că seceta a trecut și prin Bacău.
Din aceste considerente, Emil Munteanu nu vede cu ochi buni anunțata subvenție de două milioane de lei la hectar pe care o vor primi agricultorii. „Mai bine dădeau despăgubirile la oameni, ca să aibă cu ce-și reînființa culturile”, opinează Munteanu. El crede că ajutorul de două milioane are mai mult o tentă electorală. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns