Dezastrul din agricultură, din ce în ce mai evident

• producătorii agricoli și-au văzut compromise culturile de grîu • cei care au viță-de-vie și livezi mai trag speranțe • polițele de asigurare nu prevăd și despăgubiri pentru secetă

Căldurile toride din ultimele zile năruie speranțele unei revigorări a anumitor culturi agricole. Cerul senin, temperaturile foarte ridicate, absența ploii, irigațiile insuficiente îi aduc la disperare pe cei care au mai mult sau mai puțin pămînt în zonele rurale. Țărani sau cultivatori pe scară mare se uită neputincioși cum munca lor din toamna trecută sau din această primăvară se usucă pe zi ce trece. Optimismul se topește sub arșița necruțătoare. Mai rău este că speranțele de despăgubire sînt și ele mici.

Producția de grîu, la pămînt

La prima vedere, cele mai afectate par a fi culturile de grîu. Această cereală de prim ordin a suferit pe două direcții. Chiar dacă suprafețele nu au fost afectate de ger, creșterea bruscă a temperaturii atmosferice și menținerea ei la cote ridicate a forțat maturarea înainte de vreme a plantelor, care au rămas pitice și au spicele goale. „Chiar dacă ar ploua, ele nu mai au cum să-și revină”, spune directorul adjunct al Direcției Generale pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Ghiță Burlui. Practic, fiind pitice, lanurile nu pot fi recoltate cu combina.

La alte plante, lucrurile nu stau cu nimic mai bine. Legumele de cîmp au nevoie de irigații sau de udări repetate, altfel se vor usca. Una dintre societățile serios afectate este AICBAC SA. Firma a avut ghinionul de a suferi pagube însemnate din cauza gerurilor, iar acum stă sub semnul întrebării și la grîu. „În peste 30 de ani de agricultură încă nu am văzut așa ceva – a declarat abătut directorul societății, Eugen Popa. Să treci în cîteva zile de la minus 18 grade la plus 30 de grade este ieșit din comun. Mai întîi, a trebuit să reînsămînțez circa 500 de hectare de culturi afectate de ger, iar despăgubirile pentru calamități vor veni cînd vor veni. Acum, mă gîndesc la cele aproximativ 900 de hectare cu grîu. În alți ani, cînd auzeam pe cîte unii că nu fac mai mult 1.200 de kg producție la hectar, mă gîndeam că vorbesc fără rost. Nu concepeam să obțin sub 4.000 de kilograme de grîu la hectar. Anul acesta trebuie să-mi schimb opinia, pentru că nici la noi nu va fi, probabil, cu mult mai mult”. Nici alți producători nu sînt mai optimiști. Patronul Niconi SRL, Nicolae Huiban, se gîndește că va avea probleme cu cele 130 de hectare de floarea-soarelui. „Este dezastru ce se-ntîmplă – spune el. Dacă nu plouă, o să avem necazuri mari”. Deși are și vie și a avut ceva necazuri din iarnă, pentru aceasta încă nu este îngrijorat. De asemena, livezile rezistă încă, dar există semne de întrebare asupra cantității de fructe ce se va obține, și asta tot din cauza temperaturilor foarte mari.

Mai rău este că nimeni nu știe clar ce se va întîmpla dacă și grîul va fi compromis pe anumite suprafețe. Producătorii care au încheiate polițe de asigurare au ceva speranțe, dar nu de la asiguratori. Seceta nu intră în prevederile din contracte. Doar statul poate despăgubi cultivatorii, dar pentru asta trebuie o hotărîre de Guvern. Ceea ce pot face acum cei afectați este să constate proporția pagubelor acolo unde se poate, în speranța că Executivul se va gîndi și la ei. (Gabriela PASCU)