Groază printre elevii de la Școala din Dumbrăveni
• puștii din comună învață într-o școală încropită în biserică, deoarece în vechea școală nu aveau condiții n cornurile elevilor erau mîncate de șoareci, în timp ce în clase era mai frig ca afară
Biserica din satul Dumbrăveni și-a găsit o nouă utilizare. Lăcașul de cult a devenit locul în care învață peste 30 de elevi. în Dumbrăveni nu a existat niciodată o școală, iar copiii trebuiau să parcurgă cîțiva kilometri prin pădure pentru a ajunge la școala din Fundu Răcăciuni. De aceea, părintele Iulian Pascaru s-a gîndit să pună la dispoziția micuților trei încăperi ale bisericii. Gestul preotului a venit ca o binecuvîntare pentru elevi, dar și pentru părinții lor. Aceștiau stăteau zilnic cu gîndul la micuții care, indiferent de vremea de afară, erau obligați să treacă prin rîpele pădurii care desparte Dumbrăveniul de Fundu Răcăciuni. Așa se face că două dintre clase și o grupă a grădiniței din Fundu Răcăciuni funcționează acum în biserica de la Dumbrăveni.
Dacă Iulian Pascaru le-a dat o șansă și nu a uitat nici o clipă de cei mici, oamenii spun că primarul Vasile Ichim nu a făcut acest lucru. După părerea sătenilor, el nu s-a gîndit prea mult la condițiile în care învață elevii, la faptul că în săli este nevoie de căldură sau că profesorii trebuie să beneficieze de material didactic. Dacă cineva ar avea curiozitatea să viziteze biserica-școală, i s-ar înmuia inima văzîndu-i pe copii cum stau cu hainele încheiate pînă în gît și cu căciulile înfundate pe cap. „Trebuie să vin bine îmbrăcată, deoarece aici este tare frig. Avem o sobă, dar nu sînt lemne de foc. Așteptăm să vină nenea primaru’, că el trebuie să se ocupe de treaba asta”, spune una dintre eleve.
Cornurile elevilor au fost mîncate de șoareci
în clase, copiii stau înghesuiți în niște bănci mici, pe care abia pot fi așezate cîte un caiet și o carte. Și masa învățătoarei este ticsită cu tot felul de lucruri. Catalogul, creta, cîteva planșe și, lucru ciudat, cornurile elevilor. „Ținem aici mîncarea, deoarece nu există nici o încăpere special amenajată pentru lapte și corn. De frigider nici nu poate fi vorba. Am încercat să găsim o soluție. Cornurile le-am depozitat într-un dulap, dar a doua zi am avut surpriza de a le găsi roase de șoareci. Așa am ajuns să le ținem pe catedră”, precizează învățătoarea Anca Ciumete.
Nici învățătorii de la Dumbrăveni nu au o soartă mai bună. Pentru a ajunge în sat, ei trebuie să meargă cu o mașină care mai mult este stricată, de la Răcăciuni pînă într-un sat alăturat, iar de acolo bat pe jos șase kilometri de drum pietruit sau să se avîntă prin pădure, pe o scurtătură. De multe ori, cînd mașina a rămas în pană sau s-a defectat, ei au fost nevoiți să-i dea o mînă de ajutor șoferului sau se apucau de împins. în astfel de situații, cei care nu își uitau acasă „pantofii de profesor”, adică cizmele de cauciuc, se declarau adevărați norocoși. Dar alții se murdăreau cu noroi din cap pînă în picioare. „în primele zile de muncă, cîțiva dintre colegi mi-au recomandat să-mi cumpăr «pantofi de profesor». Atunci nu înțelegeam ce vor să spună. Acum, după ce am fost pusă în situația de a merge kilometri întregi prin noroi, știu despre ce este vorba: cizmele de cauciuc”, relatează Anca Ciumete.
Printre nemulțumirile profesorilor de la Dumbrăveni se numără și lipsa totală de interes de care dă dovadă primarul Vasile Ichim. Ei spun că nu au fost niciodată ajutați. „Clasele au fost zugrăvite numai cu ajutorul preotului și cel al părinților, jucăriile pentru copii au fost aduse de diverși reprezentanți ai unor fundații și asociații, iar dotările din școală au căzut doar în grija preotului sau a cadrelor didactice”, precizează educatorul Gabriel Cornea.
De cealaltă parte, primarul infirmă toate plîngerile profesorilor și susține că el sprijină școala așa cum poate. în schimb, acuză cadrele didactice că nu se ocupă de copii, că nu merg la cursuri și că în timpul în care ar trebui să fie la catedră, ei își rezolvă problemele personale. „Eu știu în ce stare am preluat această comună. Situația în școli era dezastruoasă. Nu pot să fac totul odată. Cu timpul, lucrurile vor fi puse la punct. Dar pînă atunci, profesorii trebuie să își vadă de treabă, să nu mai lipsească sau să nu îi mai trimită pe copii acasă după două ore de curs”, spune Vasile Ichim.
Că la Răcăciuni există un conflict între profesori și primar se știe deja. însă cei care au cel mai mult de suferit în acest moment sînt elevii care tremură de frig în clase și care își văd mîncarea roasă de șoareci. (Oana MĂGUREAN)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.