Din minunile sfintilor

Traia in Antiohia un om, pe nume Arhela, care indeplinea functia de dregator in cetate. Acestuia i-a iesit pe obraz o pecingine si a petrecut multa vreme cu ea si n-a putut sa se curateasca. Era foarte necajit, nu numai pentru buba, ci si pentru rusine, caci era mare si la loc aratat si nu putea fi ascunsa. Bietul dregator de multe ori zabovea mai mult in casa si iesea arareori afara. Toti se fereau de el si se intorceau din cale cind il zareau, deoarece nu sufereau sa se apropie de dinsul. Din fericire pentru el, avea un prieten apropiat si acela ii purta de grija, vazindu-l in acest fel. Odata, fiind cu dinsul in casa, din purtarea de grija a lui Dumnezeu, a zis catre Arhela: „Aud pe multi vorbind de un calugar ce vietuieste intr-una din manastirile din preajma cetatii, fiindca umbla unii dupa dinsul, si, cind se intorc spun multe despre sfintenia sa. Asa ca, asculta-ma cu atentie si ia aminte la ceea ce te sfatuiesc eu: sa mergem la dinsul in manastire, cu credinta si cu cuget drept si sa-l rugam sa faca rugaciune catre Dumnezeu pentru tine si nadajduim ca nu ne vom intoarce de la dinsul fara milostivire”. Cind a auzit aceste cuvinte din gura prietenului sau, Arhela a mers in manastire la acel calugar, nimeni altul decit fericitul Ioan Gura de Aur si, cazind la picioarele Sfintului, l-a rugat pentru tamaduirea bolii. Iar Sfintul Ioan a zis lui Arhela: „Sa fagaduiesti Domnului ca vei face cele placute Lui si vei umplea miinile celor neputinciosi din averile tale si sa crezi ca Dumnezeu o sa te faca sanatos de boala ce te-a cuprins”. Cind a auzit aceste cuvinte, dregatorul a spus Sfintului Ioan: „Toate cele poruncite mie de sfintia ta le voi pazi pina la sfirsitul vietii. Si, de am rapit de la cineva fara dreptate, ii voi intoarce indoit, numai tamaduieste-ma, Cuvioase parinte”. Atunci, fericitul Ioan a zis celor ce stateau in fata: „Luati-l si spalati-l cu apa din care beau fratii in numele Domnului nostru Iisus Hristos si se va tamadui”. Atunci, l-au luat si i-au facut precum le-a poruncit. Si, in acelasi ceas, i s-a curatat pecinginea fetii si s-a facut teafar. Mai mult, rumeneala s-a indepartate de la el, incit nu mai ramasese nici o urma. Arhela s-a intors la fericitul Ioan, multumind lui Dumnezeu si placutului Sau Ioan, cazind la picioarele lui si multumindu-i de
vindecarea sa.