Din nou la șevalet, după trei ani de pareză

Gheorghe Dumitrașcu are 52 de ani și este considerat un „miracol al vieții” în orașul Tîrgu Ocna. Pictor cunoscut în zonă, omul a devenit și mai des pomenit de concetățeni după o încercare a vieții care pe cei mai mulți dintre ei i-ar fi copleșit. El, însă, a știut să lupte. Și a ajuns ca astăzi, după aproape trei ani de paralizie, să revină în fața șevaletului. De cînd se știe, Gheorghe Dumitrașcu face schițe și pictează. Primul desen își amintește că înfățișa un parașutist care s-a catapultat deasupra orașului de la poalele Măgurii cu materiale sanitare pentru spitalul de aici. în 1974, a absolvit Liceul de Arte Plastice din Iași, iar după absolvire a participat la restaurarea mai multor biserici. Din1978, s-a aplecat asupra picturii și, socotind după anii în care a lucrat și cîte 17 ore pe zi, ne spune cu mîndrie că „a lucrat atîtea pînze, cît unii nici nu și-ar putea închipui”. A avut expoziții în țară, la Bacău, Slănic Moldova, Băile Felix, pe Litoral. După căderea Cortinei de Fier a avut șansa să expună și în străinătate, în Ungaria, Austria, Italia, Germania, Franța și Spania. Parlamentul Ungariei este împodobit cu o lucrare a sa, după cum multe alte lucrări se află în numeroase colecții de artă din țară și din străinătate. Avînd în tot ce face ca exemplu pictura maestrului Corneliu Baba, Gheorghe Dumitrașcu a prins în liniile tablourilor sale arhitectura și atmosfera cu iz medieval din metropolele occidentale.
Cînd lucrările sale devenise căutate de foarte mulți iubitori de artă care-i recunoșteau și apreciau talentul, pe 14 octombrie 2003, Gheorghe Dumitrașcu a suferit un accident vascular hemoragic. în urma acestui accident, diagnosticul medicilor pentru pictorul din Tg. Ocna a fost unul trist, dar dătător de speranțe, pareză stînga. „A fost începutul unei lupte în care, în fiecare clipă, medicii de unde am ajuns (la Bacău, Iași, București) și noi, familia, i-am dat mereu speranțe, făcînd tot ce a fost posibil pentru a-i reda frumusețea vieții”, ne-a declarat soția sa, Eugenia. „De la Onești, am plecat cu o ambulanță, care s-a stricat pe drumul spre Bacău. Și aceasta, cu greu ne-a fost dată, cineva de la dispeceratul Salvării din Onești spunînd că «în acest caz nu trimitem ambulanță la Bacău, pentru că nu putem plimba morți cu aceste mașini». A stat fiecare clipă cu mîna pe perfuzie și, reparîndu-se mașina, a pornit în trombă la Bacău, de unde, cu o altă salvare, a fost transportat la Iași”, își amintește ea clipele tragice prin care a trecut soțul său.Cu emoție, ne povestește că Gheorghe Dumitrașcu a slăbit atunci 20 de kilograme, dar tratamentul care valora aproape zece milioane de lei pe lună s-a dovedit a fi unul bun. „Cu fiecare zi era spre bine și tot ceea ce am putut să îl ajut, după ce am vîndut o casă ce o aveam moștenire, pentru a nu-i întrerupe tratamentul, a fost să îl apropii de șevalet, să înceapă iarăși să lucreze”, ni s-a destăinuit Eugenia Dumitrașcu. în ajutorul familiei Dumitrașcu au venit și cîțiva oameni cu suflet, unul dintre ei fiind Ilie Alecu, de la „Alconep” Tîrgu Ocna. El a făcut ca Gheorghe Dumitrașcu să poată ajunge de fiecare dată la controalele medicale de la spitalele bucureștene, să-i mai redea un zîmbet, o speranță că viața intră pe un făgaș normal.
Azi, oricine care trece prin Tîrgu Ocna, pe strada Republicii, adresă cunoscută de toți locuitorii orașului, pot vedea tablourile la care Gheorghe Dumitrașcu lucrează. Cu un neastîmpăr venit din dorința de a face ceva nobil, el se află mereu în mișcare, între atelierul de creație și camera apartamentului în care are expuse lucrările. Pictor al florilor și a peisajelor din natură, el se apropie de șevalet cu o oarecare tulburare, care se face simțită în lumina culorilor cu care lucrează. Cu un zîmbet ne spune că „aceasta voi face mereu, pentru că știu că așa pot aduce o bucurie oamenilor”. (Ion MORARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!