Dincolo de implicațiile mai puțin accesibile publicului larg, trebuie reținut faptul că aceste firme, prin activitatea economică, au contribuit, pe…

poza inde1 pe prima pagina

are foto inde1 – Construcțiile sînt „locomotiva” economiei locale
are foto inde – Banii se fac și cu forță de muncă exotică

CITAT:
Dincolo de implicațiile mai puțin accesibile publicului larg, trebuie reținut faptul că aceste firme, prin activitatea economică, au contribuit, pe de o parte, la susținerea bugetelor locale, prin impozitele și taxele pe care le-a plătit, iar pe de altă parte, a oferit locuri de muncă bine plătite multor băcăuani.

Industria apărută din cenușa coloșilor industriali

Florentin RADU

După ce marile întreprinderi comuniste au fost privatizate și, în scurt timp, au fost reduse la o grămadă de fiare vechi, terenuri sau hale cu valori de piață exorbitante, în economia locală au început să apară tot soiul de afaceri, care mai de care mai serioase, dar în mod cert bănoase (inclusiv pentru comunitatea băcăuană, nu doar pentru proprietarii acestor firme). Nu ne vom referi la microîntreprinderile sau la firmele mici (deși, le luăm în calcul, acestea, pe ansamblu, avînd contribuția lor la creșterea economiei locale), ci ne vom opri la o parte din companiile mijlocii și mari

De departe, cel mai spectaculos domeniu (sub toate aspectele, inclusiv al dezvoltării) este cel al construcțiilor. Aici luăm în calcul tot ce ține de acest segment, începînd de la construcțiile civile și industriale, continuînd cu cele metalice și nemetalice, construcțiile de drumuri, și terminînd cu materialele pentru construcții, instalațiile electrice, de încălzire și climatizare, apă și gaze, ori tîmplăria PVC. Astfel, unul dintre pionii de bază ai acestui domeniu este firma băcăuană SSAB, apărută pe la începutul anilor ’90, în urma asocierii unor ingineri constructori de la fostele trusturi de construcții. Beneficiind de serviciile unei echipe de ingineri și muncitori super-calificați, firma și-a făcut loc rapid în domeniul construcțiilor. în prezent, compania execută „la cheie” construcții cu structuri metalice din table sudate și europrofile sau cu structuri din profile subțiri de oțel zincat pentru diferite destinații (centre comerciale, clădiri administrative, construcții supraetajate, show-room-uri etc). Continuăm cu firma Conbac (înființată în anul 1990 prin divizarea Antreprizei de Construcții Industriale Bacău) aparținînd, în procente diferite, partenerilor care dețin SSAB, prezentată mai sus. Compania este, de asemenea, o firmă destul de activă în ultimii ani pe piața construcțiilor. Dintre proiectele la care a participat trebuie amintit recent inauguratul Arena Mall Center. Un alt constructor destul de activ pe piață este și firma Unic General Constructor, profilată pe construcții civile și industriale complexe, servicii de construcție, producerea de bolțari pentru construcții și diverse materiale de construcții. Urmează în enumerarea noastră firma Conextrust, desprinsă, la începutul anilor ’90, din fostul Trust Antrepriză Generală de Construcții Montaj Bacău, pînă la acea dată, unicul executant al lucrărilor de construcții de locuințe, lucrări tehnico-edilitare, lucrări de gospodărie comunală, spații comerciale, construcții agricole, etc., din județ. Ulterior, din Conextrust, au apărut alte trei firme de profil, respectiv Rombet, ARA și Comtrust.
Tot în urma reorganizării, în anul 1991, a Trustului de Antepriză Generală Contrucții-Montaj Bacău, a apărut și firma Conimpuls, privatizată, doi ani mai tîrziu, printr-un program privat al Agenției Naționale de Privatizare.

Textilele au „îmbrăcat” economia locală

Următorul sector de activitate (clădit în urma decăderii celui mai mare producător de textile din Bacău, Asco, fosta „Confecția) este, desigur, industria ușoară. Și aici, exemplele sînt numeroase, plecînd de la firmele italiene (care au reușit să existe în continuare, chiar și după ce s-a renunțat la păgubosul, pentru economia națională, sistem de lucru în lohn) și ajungînd la firmele înființate de întreprinzătorii locali care au avut sau nu legătură cu acest gen de activitate și înainte de 1990. Exemplificăm, în acest sens, firmele Sonoma și Wear Company, aparținînd aceluiași om de afaceri italian. Acestea sunt două companii care au reușit să reziste junglei din economia națională, poate, și ca urmare a inițiativelor exotice, am putea zice, ale administrației firmei, prin care s-a adus forță de muncă din afara țării, respectiv din îndepărtata Asia. Nu același lucru se poate spune, din păcate, și despre un alt producător italian, Lugano, al cărui traseu prin economia băcăuană s-a încheiat definitiv, firma intrînd, recent, în faliment. La fel a pățit-o și „vara” sa din sectorul producției de încălțăminte, Tonelii Calzature, care a avut același destin tragic: falimentul. Urmează în această înșiruire pozitivă societatea Willy Impex, înființată în anul 1993, care în prezent dă de lucru la peste 500 de angajați, proveniți în marea lor majoritate de la ASCO. Firma băcăuană produce confecții de damă și copii, care ajung pe pretențioasele piețe din Europa de Vest. âi urmează, e drept, la distanță, firmele Vicmod, Toller, Tricotex, Promoter Fashion, Jad Tex, etc.

Afaceri cu finețuri strategice

în iarna anului 1999, lua ființă firma mixtă „A-E Electronics, profilată pe producerea de echipamente electronice pentru industria aeronautică. Buricul i-a fost tăiat, la Bacău, chiar de premierul României, de la acea vreme, Radu Vasile. Tot cam în aceeași perioadă apărea și firma Elmet Internațional, care produce piese pentru diverse industrii și care, la fel ca și A-E Electronics, are legătură cu firma israeliană Elbit Systems, implicată în diverse proiecte din domeniul apărării. Nu ne oprim asupra detaliilor, dat fiind domeniul extrem de sensibil în care activează. însă, dincolo de implicațiile mai puțin accesibile publicului larg, trebuie reținut faptul că aceste firme, prin activitatea economică (a se citi, contractele de zeci de milioane de dolari), au contribuit, pe de o parte, la susținerea bugetelor locale, prin impozitele și taxele pe care le-a plătit, iar pe de altă parte, a oferit locuri de muncă bine plătite multor băcăuani.

Cu fața mai mult spre Vest

Una dintre firmele care „a îndrăznit” să țină sus capul, în ciuda problemelor ce țin de personal (pe aici lucînd, de-a lungul anilor, o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, foarte mulți băcăuani) și a scandalurilor apărute în urma colaborărilor avute cu primăria Bacău, este Metalbac & Farbe. Fondată în 1994, compania și căpătat la foarte scurt timp un renume pe plan local tocmai datorită produselor obținute. Cei aproximativ 100 angajați contribuie la producerea de lacuri și vopseluri, grund, diluanți, produse căutate, mai ales în contextul în care construcțiile și mai ales amenajările interioare au căpătat, de la an la, an o dimensiune considerabilă, la nivel local, dar și național. în aceeași zonă din apropierea Bacăului se află o „bijuterie” a economiei locale: CMC-Connecticut Manufacturing Co.SA. Cu o istorie nu foarte îndelungată, firma apărînd în Bacău în 1998, CMC se poate mîndri cu faptul că a reușit să atragă forța de muncă înalt specializată provenită de la diverse firme din Bacău aflate, la mijlocul anilor ’90, în restructurare. De altfel, societatea a fost înființată de un inginer de aviație băcăuan, plecat în America. Acesta a sesizat nișa rămasă neexploatată după 1990 și a pornit o afacere sigură și foarte bănoasă prin care livrează componente de înaltă precizie, în special pentru industria hidraulică. CMC s-a specializat în fabricarea unora dintre cele mai precise și dificile clase de componente pentru industria hidraulică, obținînd recunoașterea mondială a calității produselor. Dovădă stă faptul că societatea este pur și simplu asaltată de comenzi venite, în special, din parte unor companii multinaționale. în fine, ceea ce mai trebuie aminitit este și faptul că firma beneficiază inclusiv de un centru de training complet echipat cu mașini unelte cu ajutorul căruia specializează permanent salariații. O altă afacere care promite mult este și cea care a apărut la scurt timp după ce Robinete Industriale a început să decadă ireversibil. Este vorba despre firma Reparații și Echipări Mașini (REM). Așadar, în curtea fostei Metalurgica, a apărut de cîțiva ani o firmă care a exploatat la maxim o nișă apărută în economia locală, și anume modernizarea mașinilor industriale. Așa se face că firma REM, s-a specializat în transformarea vechilor strunguri carusel, a strungurilor orizontale de mare capacitate, a mașinilor orizontale de alezat frezat, a frezelor longitudinale și a meselor rotative în adevărate mașinării computerizate la care intervenția omului este redusă la minim. Profitînd în mod inteligent de existența în imediata apropiere a producătroului de hîrtie Letea, în 1994, în economia locală, a apărut firma Barleta, producător de pungi și saci din hîrtie, pentru industria alimentară, fast-food, chimie, industria de construcții, farmaceutică, etc. O mare parte dintre salariații societății au provenit de la producătorul de hîrtie de ziar, disponibilizați în urma deselor restructurări intervenite la nivelul fabricii. în prezent, la această firmă activează circa 150 angajați. Beneficiind de o tehnologie de ultimă generație, firma Barleta produce o gamă largă de ambalaje din hîrtie, acestea fiind folosite de mărci de renume din țară și nu numai cum ar fi Boromir, Carrefour, Dobrogea, Fornetti, KFC, Pambac, Pizza Hut, Real, Sensiblu, Vel Pitar, etc. Barleta are o cotă de 70 la sută din piața ambalajelor de hîrtie.

CASETA – eventual in partea sus a paginii

Aerostar și Pambac – reperele economice ale Bacăului

Societatea Aerostar Bacău va împlini, peste două luni, 55 de ani. A fost, inițial, bază de reparații a tehnicii de aviație militară din dotarea Ministerului Apărării, dar în 1968 a devenit Uzina de Reparații de Avioane Bacău (cunoscuta URA). Patru ani mai tîrziu, a început prima fază de extindere a platformei industriale, prin transformarea întreprinderii din furnizor de servicii în fabricant de echipamente hidropneumatice și trenuri de aterizare precum și produse speciale de tehnică militară, și a devenit Întreprinderea de Reparat Avioane (IRAv). Schimbarea sistemului politic, în 1990, a însemnat și înăsprirea condițiilor de piață și de fabricație. Astfel, întreprinderea care acum 17 ani a fost numită „Aerostar”, a intrat într-un declin care a obligat-o la restructurare și la înjumătățirea personalului. Privatizarea care a urmat a adus, la Aerostar, societatea Iarom București, dar și externalizarea multor activități. Iarom a preluat întreprinderea și împarte, acum, capitalul social al acesteia cu SIF Moldova Bacău. La sfîrșitul anului trecut, Aerostar avea o cifră de afaceri de 131,5 milioane de lei, venituri totale de 135 de milioane, cheltuieli totale 122, 5 de milioane și un profit net al exercițiului de peste 10 milioane de lei.
Pe platforma de vest a Bacăului, societatea Pambac este unul dintre cei mai mari producători de făină și de paste făinoase din România. în 2008 împlinește 40 de ani. A fost, la început, doar un fabricant de făină și de produse de panificație, dar în 1993 a fost pusă în funcțiune prima linie de paste făinoase. Privatizată în 1995, Pambac a aplicat o strategie de management agresivă, bazată pe investiții în modernizare. în 1997 începe colaborarea cu firma Buhler din Germania, pentru o linie de paste făinoase modernă, iar un an mai tîrziu devine lider pe piața româneasc la asemenea produse. Anii 1999, 2001 și 2003 sînt alți poli în strategia de modernizare, iar în 2004 Buhler construiește la Bacău cea mai modernă moară de grîu din țară. Următorii trei ani înseamnă, la Pambac, lansarea a trei mărci de produse, Grania (făina alba de grîu) și pastele făinoase Gata și Flavor. Cifra de afaceri a companiei a crescut de la 84,4 milioane de lei în 2003, la 137,3 în 2006. (Petre DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!